PRESA "ANILOR DE FOC": SECVENTE DIN JURNALISMUL PRIMULUI RAZBOI MONDIAL/THE MEDIA DURING THE "YEARS OF FIRE"

Abstract

The present study aims to be a blueprint of media's development within the Romanian Kingdom during The First World War. We're pursuing here the media's appearance privileging war topics, pleading for military alliances and/or neutrality and for the reduction of newspapers and journals' number since Romania entered the war, and also introducing the censorship over all forms of public knowledge and communication. It may be concluded that the editorial schemes take no more into acount ideologies, but political and military alliances both during the neutrality years and military confrontation. After the occupation of the southern Romania by the German, Austro-Hungarian and Bulgarian troopes, the central administration of the state along with the royal family and a large number of editorial offices relocate to the north-eastern Iasi city. Meanwhile, in Bucharest are tolerated by the German military administration only a few pro-German publications - such as Gazeta Bucurestiului, Lumina and Seara. Other publications are also printed by the German army in the occupied cities: Kriegs-Zeitung 9 Armee (The 9th Army's War Journal) printed in Sebes and Râmnicu Sarat, Verordnudnugen für die Bevölkerung Rumäniens im Gebiete der Militärenverwaltung (in Bucharest), Deutsche Ausgabe des "Agrarul" (also in Bucharest), Putna-Zeitung (in Focsani), Donau Armee Zeitung (in Braila) and others. We will also present some samples of wartime advertising, messages illustrating the poverty caused by the war (i.e. the exchange of edibles or other items). The journalists' situation, the rethoric of hatred are also topics that we issue in this historical outline.

Headnote

THE MEDIA DURING THE "YEARS OF FIRE"

Rezumat. Studiul de faß este o radiografíe a evolufiei presei din Regatul Román ín perioada Primului Räzboi Mondial. Urmärim aid aparifia presei care privilegiazä temática räzboiului, pledeazä pentru alianfe militare §i/sau pentru neutralitate, reducerea numärului de ziare §i reviste dupâ intrarea Romäniei in räzboi, cenzura tuturor formelor de comunicare publicä. Se poate constata cä prográmele éditoriale nu mai tin seama de ideologii, ei de aliante politico-militare, atät in anii neutralitäß, cât §i in cei ai confruntärii militare. Dupâ ocuparea sudului Romäniei de cätre trupele germane, austro-ungare §i bulgare, administrada centralâ de stat, impreunä cu familia regalä §i cu un mare A numâr de redacfii se stabilesc în oraçul Ia§i. In Bucureçti sunt tolerate de administrada militará germanä câteva publicad i filogermane - Gazeta Bucureçtiului, Lumina §i Seara. Alte publicafii sunt edítate de armata germanä in orakele ocúpate: Kriegs-Zeitung 9 Armee (Jurnalul de räzboi al Armatei a 9-a) tipäritä la Sebe§ §i Rämnicu Särat; Verordnudnugen für die Bevölkerung Rumäniens im Gebiete der Militärenverwaltung (Bucureçti), Deutsche Ausgabe des "Agrarul" (Bucureçti), Putna-Zeitung (Focçani), Donau Armee Zeitung (Bräila) §i áltele. Prezentäm §i únele exemple de publicitate din timpul räzboiului, mes aje ce trädeazä s tarea de säräcie generatä de räzboi (a se vedea schimbul de alimente ori de alte produse). Situada jurnaliçtilor §i retorica urii sunt, de asemenea, aspecte despre care amintim in aceastä schiß istoricä.

Cuvinte cheie: Romänia, jurnalism, Primul Räzboi Mondial, Bucureçti, presa, cenzurä.

Headnote

Abstract.

The present study aims to be a blueprint of media's development within the Romanian Kingdom during The First World War. We're pursuing here the media's appearance privileging war topics, pleading for military alliances and/or neutrality and for the reduction of newspapers and journals' number since Romania entered the war, and also introducing the censorship over all forms of public knowledge and communication.

It may be concluded that the editorial schemes take no more into acount ideologies, but political and military alliances both during the neutrality years and military confrontation. After the occupation of the southern Romania by the German, Austro-Hungarian and Bulgarian troopes, the central administration of the state along with the royal family and a large number of editorial offices relocate to the north-eastern Iasi city. Meanwhile, in Bucharest are tolerated by the German military administration only a few pro-German publications - such as Gazeta Bucurestiului, Lumina and Seara. Other publications are also printed by the German army in the occupied cities: Kriegs-Zeitung 9 Armee (The 9th Army's War Journal) printed in Sebes and Râmnicu Sarat, Verordnudnugen für die Bevölkerung Rumäniens im Gebiete der Militärenverwaltung (in Bucharest), Deutsche Ausgabe des "Agrarul" (also in Bucharest), Putna-Zeitung (in Focsani), Donau Armee Zeitung (in Braila) and others.

We will also present some samples of wartime advertising, messages illustrating the poverty caused by the war (i.e. the exchange of edibles or other items). The journalists' situation, the rethoric of hatred are also topics that we issue in this historical outline.

Keywords: Romania, journalism, First World War, Bucharest, media, censorship.

l.Introducere

Presa primului räzboi mondial poate fi abordatä din varii perspective. Ca evolutie calitativä §i cantitativa, din perspectiva analizei anumitor tipuri de diseurs jumalistic, analiza publicitätii acelei perioade, radiografierea vietii asociative a jumaliçtilor, manifestärile cenzurii militare ç.a.m.d.

Una dintre ele, poate fi cea statisticä. Bunäoarä, dacä vom lua ca perioadâ de referintä 1900 - 1918, vom constata cä s-a mentinut un ritm mare de creyere a fondärii de noi titluri, cu exceptia anilor 1917-1918, dupä cum urmeazä: 1900 = 485 titluri noi; 1901 =481; 1902 = 478; 1903 = 529; 1904 = 581; 1905 = 642; 1906 = 663; 1907 = 606; 1908 = 719; 1909 = 755; 1910 =748; 1911 = 788; 1912 = 833; 1913 = 804; 1914 = 865; 1915= 803; 1916 = 765; 1917 = 176; 1918 = 548 titluri. Mentionäm cä cífrele de mai sus au o relevantä partialä, deoarece cuprind tóate titlurile de publicatii periodice edítate în tóate provinciile istorice româneçti, nu doar în Regatul României. în plus, în interpretarea acestor date trebuie sä tinem seama §i de perfectionarea tehnologiei de tipärire, a se întelege aparitia de mici tipografii, la preturi accesibile cât mai multor editori, ceea ce a stimulât initiativa editorialâ.

Vom constata cä existä únele reculuri, în ceea ce prívente populada periodicelor, în sensul cä de§i s-au înregistrat, de regulâ, created, în ani precum 1901, 1910, 1913, 1915, 1916, în special 1917, au fost reduced ale ponderii titlurilor fondate, prin comparatie cu anul precedent: 1901= - 4 titluri; 1902= 3; 1903 = 51; 1904 = 52; 1905= 61; 1906 = 21; 1907 = -57; 1908 = 109; 1909 = 36; 1910 = - 7; 1911 = 40; 1912 = 45; 1913 = -29; 1914 = 61; 1915 = - 62; 1916 = - 38; 1917 = - 589; 1918 = 372 titluri. Cea mai severä reducere a noilor aparitii se înregistreazâ 1917, când sunt fondate doar 176 de noi periodice, fatä de cele 765 de noi periodice, câte au fost fondate în 1916.

2. Presa, în anii neutralitatii

în anii neutralitäfi (1914-1916) presa abundä în çtiri, relatäri, articole de opinie despre cele patru prioritäfi majore aie României - confígurarea /reconfigurarea relafiilor politice interne §i internationale, românii din Transilvania, relafiile economice din lumea satului §i sistemul electoral de tip cenzitar. Izbucnirea râzboiului, în iulie 1914 i-a déterminât pe jumaliçti sä acorde un mai însemnat loc, în paginile ziarelor, problematicii militare, sistemelor de alianfe politico-militare. în condifiile date, activitatea editorialâ va suferi únele constrângeri generate toemai de prudenfa eu care trebuiau tratate anumite realitäfi. Activitatea redaefiile cunoaçte schimbäri importante, în sensul cä o bunâ parte dintre gazetarii prestigioçi ai momentului sunt mobilizafi pe front.

Titlurile ziarelor §i ale revistelor care apar în aceastä perioadä dramaticä sunt semnificative, în sensul cä includ problemática râzboiului, teme nationale, apelul la mobilizare etc. Unele dintre eie, au titluri ce (in de tema râzboiului. La Bucureçti, începând cu 26 iunie 1913 este éditât Räzboiul, "ziar nafionalist-patriotic", cotidian sub conducerea lui D. Mateescu1. La 20 iulie 1914, în Cosmeçti-Vlaçca apare Sentinela. Foaie pentru popor, redactatä de Ion Popescu- Cosmeçti. Tot Räzboiul s-a numit §i cotidianul de searä éditât la Galafi, începând cu 21 iulie 1914 (avea subtitlul "organ independent"). Jos räzboiul! este titlul unei publicafii fondate ín Capitalä, la 7 septembrie 1914. La Tumu Mägurele întâlnim un periodic cu titlul Räzboiul (10 decembrie 1914-22 ianuarie 1915) §i la Piatra Neamt, o altä publicatie Räzboiul (octombrie 1917). în fíne, în 1914 este fondatä revista Räzboiul popoarelor. Crónica evenimentelor anului de sänge 1914 (säptämänal éditât pânâ în 1916); începând din anuí 1915 suprimä subtitlul, iar în anul 1916 apare cu altul - Räzboiul nostru §i Räzboiul popoarelor. Revista era redactatä de scriitorul §i ziaristul ardelean Ion Gorun (pe numele real Alexandru I. Hodoç, 1863-1928). Temática periodicului constä ín informafii din taberele beligeranfilor, însofite de o bogatä ilustrare reprezentând aspecte de pe câmpul de luptä, armament, munifii, eroi, comandanfi etc. De§teptarea, Reforma §i Íntregirea neamului sunt alte trei titluri de periodice reprezentative ale momentului. Primul a fost éditât la Piatra Neamfi din 28 august 1914, sub direcfia lui C. I.Creangä §i N. Jimiraç (orientare conservatoare); Reforma a fost éditât la Buzäu de un grup liberal condus de Pompiliu Ioanijescu, iar ultimul, inifiat la 1915, nu a apärut decât într-o singurä édifié, în Capitalä.

Tema Ardealului este frecvent evocatä de jumaliçti, ín anuí 1915 fiind fondate trei periodice, în acest sens: Vrem Ardealul. Organul Idealului National (Bräila, 1915-1916); Vrem Ardealul! (numär unie, Bucureçti, 1916); Ardealul (Caracal, 1915-1916) - articolul program fiind redactat de Octavian Goga (députât de Romanafi), care aratä cä trebuie luptat în permanent pentru realizarea unirii Transilvaniei cu Románia, uniré ce va avea drept efect consolidarea intemä §i extemä a statului román. O revistä cu titlul Ardealul a fost fondatä §i la Chifinäu (1 octombrie 1917), director fiind Onisifor Ghibu. Sentinela romänä, revistä militará editatä de N. N. Stoica (Bucureçti, 1915), Independerá, fondât la Buzäu în ianuarie 1916 de P. M. Gheorghiu, Independerá economicä, fondât la Iaçi în februarie 1916, având ca director pe Victor Slävescu, apoi pe Virgil Madgearu §i I. Räducanu sunt de amintit în acest interval istoric.

Presa românâ este pluralä ideologic, chiar §i în vreme de räzboi. Liberalii se prezentau publicului prin Viitorul §i L 'Indépendance Roumaine. Partidul Conservator detinea Epoca, La Politique (patronat de Al. Marghiloman) §i Steagul. Partidul Conservator - Democrat avea sub patronajul säu politic douä ziare centrale: Acfiunea §i La Roumanie, ambele de orientare anti-austroungarä, dar çi cu multe accente antigermane, puse în evidenjâ mai ales prin interventile personale ale lui Take Ionescu. Presa independentä era reprezentatä de Universul, Dimineafa §i Adevärul. Dupä refugiul administratiei regale la Ia§i, aici vor apáre a Neamul románese, L'Indépendance Roumaine, Miçcarea, Opinia, Viitorul, Acfiunea Românâ, Evenimentul, Momentul, Revista istoricä, Viafa nouä, Viitorul färii, Vestnik rumunskovo fronta, Rodina, Deçteptarea, Gazeta Muncii, Informafia nouä, Moldova, Analele CFR, Vremea nouä §i áltele. Tot la Ia§i a apärut zilnic, începând cu data de 2 februarie 1917, cotidianul România, organ al apärärii nationale, pânâ în 23 martie 1918, apoi în Bucureçti, pânâ în iunie 1918, avându-1 ca director pe M. Sadoveanu.

Despre un succès comercial nu se putea vorbi la vremea aceea - România avea 8 milioane de locuitori, dar doar 54,3 % dintre bärbat §i 23,2 % dintre femei çtiau sä citeascä §i sä serie. $i mai pujini îçi puteau permite sä cumpere presä, mai ales în acele împrejurâri dramatice.

în intervalul 1916-1917 mai apar câteva periodice prestigioase, printre care - Masca, säptämänal dedicat teatrului, literaturii §i artelor. Director, D. Kamabatt, redactor-çef Emanoil Cerbu §i Seena, cotidian de "teatru, muzicä, literaturä, artä, sport", sub conducerea lui A. de Hertz (de la 17 octombrie 1917). Redactori: G. Co§buc, Liviu Rebreanu, I. Theodorescu, Gala Galaction, Al. Davilla, M. Sadoveanu. Ultima edite, 11 noiembrie 1918. Subliniem cä atât Comedia, cât §i Seena au apärut zilnic, fapt întâlnit numai în marile capitale cultúrale din Europa, ele facând dovada bogatei §i diversificatei vieti artistice din Bucureçtiul acelor ani.

3. Presa ocupatiei

Dupä cum se cunoaçte, ín august 1916 România se vedea nevoitä sä intre în räzboi, ceea ce a bulversat întreaga activitate editorialä din (arä. La 20 noiembrie/3 decembrie guvemul se retrage la Iaçi, iar trupele germano-austro-ungare §i bulgare intrâ în Capitalä §i instituie o administrate militará asupra teritoriilor ocúpate - Muntenia §i Oltenia - printre mäsurile luate fiind suprimarea presei române, controlul corespondentei, suprimarea spectacolelor etc.

Singura publicare agreatä initial de ocupant a fost Bukarester TagblattIGazeta Bucureçtiului (pänä la 11 noiembrie 1918). Un ziar "románese independent" filogerman numit Lumina, a apärut la Bucureçti între 1 septembrie 1917-25 noiembrie 1918, sub direepa lui C. Stere, la care s-au asociat cu articole George Topârceanu, Liviu Rebreanu, D. D. Pâtrâçcanu, Barbu Nemjeanu §i alpi. Vor fi tolerate §i publicapi precum Seara §i Timpul.

Doar douä numere vor fi editate din Gazeta ostaçilor, periodic aflat sub conducerea unui comitet format din N. Iorga, M. Sadoveanu, I. Minulescu, Octavian Goga, Onisifor Ghibu (Bucureçti, septembrie 1916). în refugiul de la Iaçi va fi éditât Buletinul de informafiuni (fondât la Bucureçti în 1912), publicape cu informapi militare (la Ia§i se vor muta mai multe redaepi §i administrapi ale presei din Capitalä, dar §i din judetele Munteniei §i ale Olteniei ocúpate).

Activitatea editorialä a avut de suferit nu numai din cauza cenzurii severe, a lipsei materiilor prime, dar §i din cauza faptului cä mulp ziariçti au fost mobilizap pe front. "De cánd existä jumalisticä româneascâ nu sau perindat atâpa redactori ca la foaia noasträ, fiind chemap unul dupâ altul sub arme",2 nota un redactor de la Foaia Oràvifii.

De mai multe ori, cei râmaçi în Capitalä au publicat mesaje prin care confrapi lor mobilizap erau rugap sä indice ádresele familiilor, pentru ca acestea sä primeascä ajutoare din partea Asociapei Generale a Presei Române. Administrapa ziarului Universul deschide §i o subscrippe naponalâ pentru astfel de ajutoare, deoarece multe familii aveau ca unie venit salariul de ziarist.

Ar fi o eroare sä se creadä cä în timpul râzboiului s-a cristalizat o mare solidaritate între jumaliçti - suspiciunea cä únele redaepi sunt infiltrate de persoane care culegeau informapi strategice, cä únele redaepi sunt finantate din sträinätate ç.a.m.d. s-a manifestai chiar §i dupâ încetarea râzboiului.

De altfel, prudenfa autoritäplor militare §i civile în legäturä cu comunicapile este vizibilä inclusiv în legislape. La 4 noiembrie 1914 intra în vigoare "Regulamentul pentru înfiinjarea §i exploatarea stapunilor radiotelegrafice §i radiofonice pe teritoriul román sau pe bordurile vapoarelor sub pavilion román", care precizeazä condipile în care vapoarele româneçti §i sträine pot instala stapi radiotelegrafice §i pot comunica cu stapile de coastä sau de bord române, precum §i taxele aferente telegramelor.

3.1. Bukarester Tagblatt/Gazeta Bucureçtilor

Gazeta Bucureçtilor a fost o publicatie oficialä a administratiei militare de ocupatie; ea apare cu o numerotare stranie - numärul 1 este tipärit miercuri, 12 decembrie 1916, de§i are mendunea "anul XXXVIII, nr. 194", farä nicio altâ precizare. Publicada se dorea continuatoarea titlului Bukarester Tagblatt, fondât în 1880, ca o dovadä de continuitate a germanitätii, în capitala României. Potrivit descrierii bibliografilor de la Biblioteca Academiei Române, redactorii editiei române ar fi fost It. K. Dämmert (pânâ în martie 1917) §i Julius Pop3. Printre redactori s-au aflat loan Slavici, Ion Olteanu, Leontin Iliescu4, M. Säräteanu, Dem. Teodorescu, A. Camb(uropol), Victor Anestin (Crónica çtiintificâ), Miron Volburä, N. Arca§, Toma Mugure, Ion Bradu, Alex. Roman, S. G. Täutu §i altii, care semnau eu pseudonime (Grip, Rola, Dan, Stanco) ori eu initiale5. Ziarul are o editie identicä în limba germanä - Bukarester Tagblatt, uneori fiind publicate ambele versiuni într-o editie (recto, în românâ; verso în germanä). Periodicul apare eu varii modificäri - are douâ, patru, opt pagini; se autonomizeazä cele douä editii, se schimbä logo-ul, din când în când §i formatul.

Sunt necesare câteva precizäri, în acest context. "Directorul politic" nedeclarat al publicatiei este loan Slavici, cel ce semneazâ frecvent editorialele ziarului. Apoi, unul dintre cei mai violenti jumaliçd s-a dovedit Dimitrie Kamabatt6, prin atitudinea sa constant ostilä fatä de Ionei Brätianu, pe care îl face responsabil de situada nenorocitä în care se aflä România. Foiletonul Gazetei a fost semnat atât de autori români (N.Pora, Michail Stäncescu, Marius Pinto, Temistocle Grigoriu §i altii), cât §i de sträini precum Javier Bueno7 §i Max Osborn8, reporteri care însotiserâ trupele germane în sudul României, aläturi de numeroase comunícate privind situada de pe front, aie autoritâtilor militare germane, austro-ungare, otomane, bulgare §i destul de rar, ale celor române. De altfel, ziarul a avut precizarea "Edifie de râzboiu sub ocupatiunea germanä" de la primul numâr, pânâ la 1 iunie 1917. înceteazâ aparitia în 11 noiembrie 1918.

3.2 Lumina, un ziar "románese independent"

Un al doñea ziar important în contextul räzboiului a fost Lumina, fondât la 1 septembrie 1917 de un grup de reporten §i redactori, în frunte cu Constantin Stere, în parteneriat cu Agenda de Publicitate Carol Schulder& S. Berger (Bucureçti). Acesta apare când evolutia räzboiului devine mai clarä §i adunâ ziariçti precum B. Brâniçteanu, B.Nemteanu, Ion Gorun, N. Wilensky, Liviu Rebreanu, M. Gheorghiu, Zamfir C.Arbore, Lar.Iliescu, Scrutator, I.Teodorescu (Tudor Arghezi), Rodion, N.N. Botez, D.D.Päträ§canu, Bucura Dumbravä, George Topârceanu §i altii. Cu redactia în Strada Särindar, nr. 12, adicä având asigurate conditiile de tipärire, cei de la Lumina au fost ceva mai temperad în acuzatii, prin comparatie cu redactorii Gazetei Bucureçtilor, adicä filogermani moderad, ceva mai argumentad, mai putin agresivi. în articolul - program, Stere explica de ce apar cu acest ziar: "un singur lucru cer delà cititorii ziarului nostru, menit sä vadä lumina în aceste zile de durere §i ru§ine: sä-1 ceteascä tot a§a debräcati de patimi märunte §i prejudecäti, cum va fi §i scris; sä cäntäreascä flecare cuvânt §i sä-§i faeä ei singuri examenul de con§tiintä; dar sä nu înâbuçe, înspâimântati de lumina crudä a adevärului, räsunetul ce acest cuvânt 1-ar gäsi în inima lor".9

Lumina confine mai multä productie jumalisticä §i mai putine comunícate, ordine militare etc., prin raport eu Gazeta Bucureçtilor. Articole semnate de cei de mai sus, dar §i de altii sunt grupate în rubrici de tipul "Crónica teatrala" (Liviu Rebreanu o redacta, semnând cu initialele), "Crónica çtiindficâ" ç.a.m.d. Multe dintre textele de opinie sunt îndreptate contra lui Ionei Brätianu, directorul ziarului semnând deseori éditoriale cu ton acuzator la adresa acestuia. A fost éditât pânâ la 25 noiembrie 1918.

Amintim cä în intervalul mai 1918- ianuarie 1919, sub directia lui Al. Corteanu apare în Bucureçti Steagul, cotidian politic al Partidului Conservator la care vor colabora Simion Mehedinti, A.de Hertz §i altii (a fost fondât in 1914, acum serie nouä).

3.3.Retorica dispretului, în ziare româneçti

Pentru a întelege dramatismul situatiei în care se afla Regatul României, climatul din mediile jumalistice §i politice, deruta §i deznädejdea, dar §i pentru a sugera noi axe de cercetare - mâ refer aici la analiza discursului urii în cultura românâ, la antologii de texte polemice din afara cafenelelor ç.a.m.d., adicä a textelor eu mizä majorä, poate chiar transideologice, redau aici câteva fragmente culese din paginile ziarelor studiate.

"Orbul de la Florica" îl eticheta D. Kamabatt pe Ionei Brätianu10, "marele vinovat de dezastrul României": "nu a putut vedea nimic, fiindcä ochii lui de dimensiuni bovine, erau orbiti de luciul aurului, de mirajul afacerilor, de fantasmagoría cointeresärilor (...) D-l. Ionei Brätianu a fost surd fiindcä nu a auzit glasul profetic §i poruncitor al istoriei noastre (...) a fost orb, fiindcä nu a putut vedea cele mai groaznice realitâti ce se desfaçoarâ în juru-i. Çi acum, Orbul de la Florica, ca orice orb bate drumurile pribegiei, cer§indu-i existente politicä".11

Peste douä zile, cititorii puteau citi despre cât de räu a putut face I. Brätianu, în articolul "închipuirile unui candidat la statue",12 iar peste alte trei, cä "Dl. Ionei Brätianu, de coniventä eu patriarhul gheçeftului román, venerabilul Emil Costinescu13, a jucat tärii româneçti cea mai sinisträ §i mai fatalä comedie...".14

Nu a existât asociere, formulare depreciativä, ocazie sä nu-1 fi biciuit pe Brätianu, de flecare datä in prima paginä a ziarului éditât de autoritäre militare germane. Iatä alte douä mostré din aceastä serie.

La 4 iunie 1917, afläm cä "Fostul tiran al României, d-1. Ionei Brätianu, inspirä astäzi pur §i simplu milä. Odinioarä - §i acest odinioarä nu dateazä decât de câteva luni - d-1. Ionei Brätianu inspira o teroare de Cezar al decadentei: unii îl linguçeau, altii îl adoreau, altii se târau la picioarele lui, iar unii îi admirau discretia §i tactul - toti în fond ascultau de poruñea unei sfmte frici. Omul acesta, lipsit de orice însuçiri intelectuale, §i chiar de vointä, lipsit de curaj (...) ajunsese nu §tiu prin ce misticism §i fatalitatea împrejurârilor un adevärat tiran al tärei româneçti".15 Toatä responsabilitatea, pentru tóate relele räzboiului revenea adversarului: "Roadele pipäibile, de o emotie sfâçietoare, ale crimei sâvârçite de d. Ionei Brätianu, încep sä aparä sub ochii uimiti §i îndurerati ai Bucureçtenilor (...) sunt ciungii, ologii, schiloditii politicei fatale a d-lui Brätianu. Oamenii aceçtia nu au ce mânca, mor literalmente de foame: familiile lor î§i täräsc nenorocita existentä pe stradä ca §i cäinii vagabonzi care cerçesc existentä întâmplârei...".16

Ceva mai elegant în exprimare, fatä de Kamabatt se va aräta loan Slavici. El nu îl atacä direct pe Brätianu (în general, editorialele lui sunt lipsite de nume), ei teme, idei, ezitäri ç.a.m.d. Uneori, pe jumaliçti. Slavici este cel mai evaziv dintre editorialiçti, patetismele sale fiind aproape inofensive prin comparatie cu atacurile altor jumaliçti ai momentului. fl putem bänui pe Slavici cä cerea un anumit ton al editorialelor celorlalti? Poate fi una dintre ipoteze.

4. Jurnalistii, în vremuri de räzboi

I. Slavici îi acuzä frecvent pe jumaliçtii de la Adevärul §i Dimineafa, de situada în care a ajuns tara. Dar nu numai pe ei, în general pe gazetarii cu simpatii socialiste. Spre exemplu, Gazeta Bucureçtilor a avut o rubricä permanentä -"în urmä cu doi ani", în care erau publícate fragmente din Adevärul, de blamare a anumitor täri, oameni politici ç.a.m.d., cu care editorii celor douä ziare se vor vedea în acord politic, din cauza räzboiului. Era o evidentä formä de discreditare, o räzbunare simbolicä - iatä ce spuneati despre... in urmä cu doi ani, iatä ce spuneti acum.

Dar sä revenim la discursul lui Slavici: "La noi, ani de zile de-a rândul întrunirile publice au fost puse la cale - nu spre a lumina pe cei ce iau parte la ele, ci spre a-i amägi §i spre a-i asmuti asupra celor ce voiau sä-i lumineze §i erau în stare sä facä aceasta, iar prin coloanele organelor de publicitate i-au vorbit multimii säcäturi ca C. Mille, Costaforu, Honigman, Ranetti, Cocea §i altii de felul acestora, care picurau zi de zi otravä-n sufletele celor säraci eu duhul".17

Când seria astfel de rânduri, Slavici §i echipa lui ocupau cele mai luxoase birouri din Palatul Adevärul, proprietatea lui C. Mille §i a actionarilor ziarului. Era vecin de birou eu çefiil cenzurii militare germane, seria a§a cum îi cereau ordinele generalului Tülff von Tschepe und Windenbach18 §i în flecare dimineatä, intrând în clädire citea firma ce luase locul însemnelor "Adevärul": "PRESSEABTEILUNG DER MILITAREVERWALTUNG, BUKARESTER TAGBLATT".19

Çtiau cä profitau de o pradä de räzboi atät Slavici, cât §i Kamabatt, A. Camburopol, Ion Olteanu, Victor Anestin §i altii, în conditiile în care toatä administrada Regatului României se afla în refugiu, la Ia§i, iar armata pierdea aproape zilnic osta§i. Pentm un articol, un ziarist eu aplomb primea 50 de lei. Adicä echivalentul a 25 de pränzuri la restaurantul unui hotel ca Excelsior,20 adicä 20 de zile de muncä în agricultura, cât primea un bärbat; echivalentul a 25 de zile de muncä, pentm o femeie, ín agricultura; 25 de coafuri; adicä 37,50 märci, o sumä uria§ä, în acel context de foamete generalizatä. Este drept, nu pentm flecare articol Slavici primea aceeaçi sumä. Uneori, pentm douä-trei.

Polarizarea comunitätii jumalistice nu se explica doar prin optiunea progermani / antigermani, ci §i prin suspiciunile ce planau asupra unor redactii. Bunäoarä, în ziaml Lumina, condus de Constantin Stere au apärut cáteva articole preluate din presa rusä, despre coruperea administratiilor de la Universul, Adevärul, Dimineafa, Nafionalul §i La Roumanie .21 Acestea ar fl fost sustinute financiar de ambasadorul ms la Bucureçti, Poklewski, pentru a fi favorabile Rusiei §i, pe cât posibil ostile Germaniei. Articolele läsau de înteles câ ruçii cumpärau, de fapt, ieçirea României din neutralitate §i angajarea în râzboi, de partea sa. Chiar §i în vânzarea ziarului eu cel mai mare tiraj, Universul, pare sä fi fost implicatä Legatia rusä, prin Take Ionescu.

Polemicile au ajuns la un nivel pe care niciodatä presa din România nu-1 cunoscuse, în sensul cä au fost utilízate argumente de ordin etnic, politic, religios, arguméntele trädärii §i cele ale vänzärii de concitóte etc. "N-am zice nimic de Bukarester Tagblatt §i Gazeta Bucureçtilor, unde numai evreii §i duçmanii neamului scriu §i dicteazä, dar Lumina?", nota Vasile Th. Cancicov în jumalul säu - " D-l. Stere, d-l. Lupu Costache, d-l. Päträ§canu, d-l. Beldiman oamenii României de mâine, n-au nici un cuvânt de spus poporului acestuia decât propagarea urei contra Brätienilor?"22

Çi despre ziariçtii eu douâ fete - azi cu nemtii, mâine cu francezii - avea sä serie Cancicov, referindu-se ín special la redactóle Steagul, Lumina, Gazeta Bucureçtilor. Bunäoarä, când trupele germane päräseau Capitala, iar cele franceze se apropiau, acesta nota: "Se pot oare întoarce pe dos conçtiintele în 24 de ore?". 3 Ei bine, räspunsul era afirmativ. Çi îl evoca pe Al. Ciurcu,24 cel care în timpul ocupatiei a éditât în limbile românâ si germanä revista Agrarul, în care i-a glorificat pe ocupantii germani.25 însâ când au sosit trupele franceze în localitatea Copâceni, Circu s-a îmbrâcat în costum national §i, câlare, i-a întâmpinat eu entuziasm, i-a ospätat §i i-a läudat. Era primaml localitätii §i detinea acolo §i o importantä fermâ. Era preçedintele Asociatiei Generale a Presei Române §i avea 64 de ani...

Tot atunci au fost devastate sediile ziarelor §i ale revistelor germanofile, a§a cum s-a întâmplat la 30 octombrie 1918, cu redactia ziarului Steagul, éditât de A. Marghiloman (Pasajul Imobiliara). în ceea ce prívente cenzura pe care jumaliçtii s-au väzut nevoiti sä o suporte, §i nu numai ei, existä märturii numeroase . Cenzura a continuât §i dupä plecarea ocupantilor din Capitalä, institutia fiind condusä de preçedintele Curtii de apel din Bucureçti, Sectia a Ill-a, Puiu Schina: "tóate ziarele au apärut azi eu coloane albe. Acest lucru e scandalos; cel putin sub neamt nam avut ocazia sä vedem a§a ceva. Sub ei Cenzura n-a avut niciun roi, deoarece de fricä, nimeni nu seria decât ce le plâcea nemtilor"27, nota V. Cancicov. A§a se explicä de ce la 15 decembrie 1918 nu a apärut presä, înregistrându-se o primä grevä a directorilor de ziare, ca protest împotriva cenzurii.

Despre activitatea asociatiilor jumaliçtilor apar §tiri foarte rar. în 8 mai 1916, în Liberalu/ Constanfei apärea un apel semnat de Petru Vulcan, pentru constituirea unui sindicat al presei din Constanta, spre exemplu. în 16 februarie 1918 afläm cä la Sindicatul Ziariçtilor au avut loe alegeri, preçedinte devenind loan C. Bacalbaça, vicepreçedinte Al. Chiriacescu, casier George I. Vasiliu, secretar Leontin Iliescu, membri loan Popescu, R. Dragomireascu, I. G.Stoian, G.I.Constantinescu, An. Camburopol.28 în 18 septembrie 1918, la Ia§i se va constitui Sindicatul Ziariçtilor din Moldova, la insistentele lui Rudolf Çutu. Çi tot în septembrie, ziarul Socialismul anunta cä "s-a format în Capitalä o asociatie liberä a ziariçtilor profesioniçti, al cärei scop este apärarea intereselor profesionale".29 Era vorba despre viitoarea Uniune a Ziariçtilor Profesioniçti, oficializatä în 1919.

5. Publicitate de razboi

Aläturi de comunícatele autoritätilor militare, de lístele prizonierilor, de anunturile mortuare gâseçti aproape zilnic micä §i mare publicitate, în paginile ziarelor. Publicitatea "de räzboi", sä-i spunem a§a, aduce trei inovatii - publicitatea troc, publicitatea umoristicä §i cea versificatä.

Mica publicitate din Bukarester Tagblatt / Gazeta Bucureçtilor ("Kleiner Anzeiger") era clasificatä în functie de continut, în publicitate pentru locuri de muncä (10 bani cuväntul, minim 10 cuvinte), pentru închirieri de case etc. (10 bani cuväntul), profesionale (meditatii, dentiçti, frizeri etc. - 12 bani cuväntul), pentru anunüiri comerciale (12 bani cuväntul), pentru diverse (12 bani) §i pentru cäsätorii (20 de bani cuvântul). Singura agentie de publicitate care publicä mesaje "self promotion" era Agenda "Gherman F. Lazär", din Calea Victoriei, nr. 58 (vis a vis de Teatrul National). Spre ilustrare, iatä un anunt de la Diverse: "Dinti vechi. Cumpär dinti vechi, orice stare, plätesc prêt bun. Calea Monitor, 227. Tutungeria. Intre 2-5 p.m.". Sau: "Dau cinci kilograme sare pentru douä kilograme zahär. (Strada) Minotaru (nr.) 47"; "Dau orez, untdelemn de Nisa, pentru lemne. Olteni, 28, Oprescu"; "Zahär plätesc 10 lei kg., unturä 8, orice cantitate, Maori, Väcäre§ti 1".

Çi câteva de la rubrica "Cäsätorii"- a se vedea pretul fericirii - "Cäsätorie doreçte doamnä, drägutä, 50.000 numerar, Domn 40-55 ani. Oferte a adresa la Administrada ziarului, sub <Colintineanu>". Sau "Domn serios, väduv, farä copii, etatea 42 ani, având serviciu sigur §i situatie bunä, dórente a se cäsätori cu o doamnä väduvä, farä copii, având tot asemenea situatie bunä. Sub D.Z. la ziar". "Tänär titrât, 5.000 pogoane mo§ie doreçte cäsätorie situatie egalä, fotografd. Ofera a se adresa la Adda ziarului sub <Ideal>".

Sunt destul de frecvente anunturile maritale, dupä cum se poate constata. Bunäoarä, în ziarul Lumina a apärut anuntul "Domn 37 ani proprietär §i arendaç în Buzäu bine educat suflet bun doreçte cäsätorie cu d-nä sau d-§oarä etate pänä la 25 ani poate fi farä avere dar drägutä §i mai ales suflet bun. De prefarat orfanä ca §i mine. Anonimelor §i scrisorilor neserioase nu räspund. Adresa la ziar sub <Buzäu>".30

Hazul de/la necaz, în timpuri de râzboi a avut §i forme versificat. Iatä o mosträ:"Vezi Domnule ce-am ajuns / Toti se plâng cu disperare / De atâta neajuns / Pe la toti ce cauti, n-are / RADIVON farä regret / Märfuri are berechet / Cruci, inele §i cercei / Orice cauti poti sä iei / Märfiiri bune, garántate, / Preturi vechi §i neurcate / Gäsiti în orice saison/ La Magazinul Radivon".31

Un dp special de publicitate de râzboi a avut numele de "Corespondente" §i consta în mesaje de cäutare, de confirmare etc., fimctie de situatie. Tariful era identic cu cel pentru informatii matrimoniale, adicä 25 de bani cuvântul (minim 10 cuvinte). Iatä cum aräta un astfei de anunt:"Familia D. Tanu, Focçani. Räspundeti gazetä cum vä aflati. Noi ducem bine, Alexandru sänätos §i cu serviciu bun, Familia Popescu, Grivitei 287". Sau "D-lui Vasile Callu, Bräila. Azi 7 iunie, Dorina näscut bäiat Adrian, amândoi sânâtoçi. Scarlat" (Bukarester Tagblatt / Gazeta Bucureçtilor).

Publicitatea acelor ani râmâne de cercetat, pentru a afla mai multe informatii despre cum trâiau oamenii, ce tipuri de echivalente comerciale erau posibile, ce märfuri aveau cea mai mare cäutare, care era puterea de cumpärare §i áltele.

Footnote

1 Pentru succesiunea aparitiilor publicatiilor din perioada de referintâ pot fi consúltate lucrârile: Publicafiile periodice româneçti, vol. I-V, Biblioteca Academiei Române, Editura Academiei Române, Istoria jumalismului din România în date. Enciclopedie cronologicà, coord. M. Petcu, 2012, precum fi versiunea on-line a Bibliografiei Nationale Retrospective - http://www.biblacad.ro/bnr/.

Footnote

2 Foaia Oràvifii, 21 aprilie/4 mai 1916, apud Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologicà, coord. M. Petcu, 2012, 343.

Footnote

3 Din colectia ziarului rezultä cä a avut aceastä calitate K. Dämmert, pentru o perioadä greu de precizat.

4 Leontin Iliescu (1880, Bucureçti - ?) a fost jumalist, poet §i traducätor. Studii de Litere §i Filosofie la Universitatea din Bucureçti. Redactor la ziarele Adevàrul, Viitorul çi Universul. începând cu luna mai, 1918 lucreazâ la Gazeta Bucureçtilor, motiv pentru care va fi judecat pentru colaborarea eu ocupantul german. Ulterior va fi redactor §i secretar de redactie la ziaml Universul (pânâ în 1947). Publica versuri §i critica literarä în diverse reviste.

5 G. Räduicä; N. Räduicä, 1995, 308.

Dimitrie Kamabatt (1877-1949) a fost jumalist román de orginie bulgarâ, filogerman. A lucrat la Seara, apoi la Gazeta Bucure$tilor, în timpul ocupatiei germane a sudului României. Publicä numeroase texte antiruse §i militeazâ pentru recuperarea Basarabiei. A fost constant împotriva deciziilor politice luate de I. Brätianu.

7 Javier Bueno (1891-1939), jumalist spaniol de orientare socialistä.

Footnote

8 Max Osbom (1870-1946), jumalist §i scriitor german. Critic de artä. Corespondentele sale au fost publícate în editiile din februarie 1917.

9 Stere, 1917, 1.

Footnote

10 Ion I. C. Brätianu (1864-1927), inginer, om politic liberal. A condus guvemul României în perioda 4 ianuarie 1914-10 decembrie 1916; un al doilea guvem I.I.C. Brätianu, din 11 decembrie pânâ în 28 ianuarie 1918. 29 ianuarie - 4 martie 1918, guvem condus de generalul Alexandru Averescu; 5 martie-23 octombrie 1918, guvemul Alexandru Marghiloman; 24 octombrie-28 noiembrie 1918, guvem condus de generalul Constantin Coandä; 29 noiembrie-26 septembrie 1919, guvem condus de Ion LC.Brätianu, urmat de cel al generalului Arthur Väitoianu, Vaida Voevod ç.a.m.d.

11 Gazeta Bucureçtilor, anul XXXVIII, nr. 112 (No. 129), 24 aprilie 1917, 1. Notä - Florica este un sat în comuna §tefäne§ti-Arge§, în care familia Brätianu detinea moçie, coñac, capelä, fermä ç.a.m.d. Adversarii politici au utilizat §i expresia "dinastía de la Florica", aluzie la aceastä familie de oameni politici, ce ar fi condus, în fapt, Romänia.

12 Kamabatt, "închipuirile unui candidat la statue", în Gazeta Bucureçtilor, anul XXXVIII, nr. 114 (No. 131), 26 aprilie 1917, 1.

13 Emil Costinescu (1844-1921) a fost redactor la ziarul Românul (1866-1882) çi ministru de finante în perioadele 1902-1904, 1907-1910, 1914-1916, apoi ministru secretar de stat, pânâ în 10 iulie 1917, când demisioneazâ din cauza tensiunilor dintre liberali çi "takiçti". Vezi Mamina, 2000, 319-321.

Footnote

14 Kamabatt, "Farsa Brätianu-Costinescu", în Gazeta Bucureçtilor, anul XXXVIII, nr. 117 (No. 134), 29 aprilie 1917, 1.

15 Idem, "Surpriza d-lui Brätianu", în Gazeta Bucureçtilor, anul I, nr. 169, 4 iunie 1917, 1.

16 Idem, "Cohorta schilozilor", în Gazeta Bucureçtilor, anul I, nr. 137, 2 mai 1917, 1.

Footnote

17 Slavici, "O boalä gréa", în Gazeta Bucureçtilor, anul I, nr. 150, 15 mai 1917, 1.

18 Erich Franz Theodor Tülff von Tschepe und Weidenbach (1984-1934), general de infanterie, guvemator al Munteniei pänä la finalul Primului Räzboi Mondial.

19 Departamentul de Presä al Administratiei Militare. Bukarester Tagbaltt.

20 Hotel situât pe Strada Academiei, nr. 30, Bucureçti.

21 Stere, "Opinia publicä = cäte ruble?", în Lumina, anul II, nr. 143, 24 ianuarie 1918, 1. Notä. Editorialele lui Stere au apärut în volumul Marele Räsboiu §i Política României, Editura ziarului Lumina, Bucureçti, 1918. Transferul de proprietate s-a fäcut la 1 aprilie 1916. Directorul ziarului Universul, Virgil Däräscu nu a confirmât niciodatä complicitatea eu Take Ionescu §i Poklewski.

Footnote

22 Cancicov, 1926, 201.

23 Ibidem, 714.

24 Alexandru N. Ciurcu (1854-1922) a fost jumalist çi inventator. Studii de Drept la Viena; co-fondator al ziarului L'Orient, ce se va numi ulterior L'Indépendence Roumaine. Reporter de front, în timpul Räzboiului de Independentâ (1877-1878). Director al ziarului ziarului Timpul (Bucureçti, 1890-1900). Colaborator la mai multe ziare §i reviste din România §i din Franta.

25 Agrarul a fost fondât la Bucureçti, în septembrie 1915, sub directia lui Al. Ciurcu. Seria a Il-a acoperä intervalul martie 1917- decembrie 1918. A avut §i editie germanä paralelä - Deutsche Ausgabe des "Agrarul".

Footnote

26 Petcu, 2005.

27 Ibidem.

28 Lumina, anul II, nr. 166, 16 februarie 1918, 2.

29 Petcu, 2012, 354.

Footnote

30 Lumina, anul II, nr. 203, Bucureçti, 25 martie 1918, 4.

31 Lumina, anul I, nr. 65, 5 noiembrie 1917, p. 4. Notä: Magazinul "de confidentä" al lui Theodor Radivon, furnizor al Curtii Regale s-a bucurat de o promovare curajoasä, chiar §i in conditiile dramatice ale Primului râzboi mondial. Acesta era bijutier §i intrase in afaceri din 1856.

References

Biliografîe

Cancicov, Th. Vasile. Impresiuni §i päreri personale din timpul räzboiului Romäniei. Jurnal zilmc. 13 august 1916-31 decembrie 1918, vol. II. Bucureçti: Atelierele Societätei Universul, 1926.

Dräghicescu, Virgiliu N. 707 zile subt cultura pumnului german. Bucureçti: Ed. Cartea Româneascâ, 1920.

Mamina, Ion. Monarhia constitufionalä în România. Enciclopedie politicà. 1866- 1938. Bucureçti: Editura Enciclopédica, 2000.

Neagoe, Stelian. Istoria guvernelor Romäniei de la începuturi - 1859pânà în zilele noastre, Bucureçti: Editura Machiavelli, 1999.

Petcu, Marian (coord.). Cenzura în spafiul cultural románese, Bucureçti: Ed. Comunicare.ro, 2005.

Idem (coord.). Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologicà, Ia§i: Editura Polirom, 2012.

Publicafiile peridice româneçti, tom II §i tom III, Editura Academiei Române, Bucureçti, 1969, 1987.

Colectiile ziarelor: Lumina, Bucureçti, 1917-1918; Gazeta Bucureçtilor, 1916-1918.