THE TISMANEANU REPORT: REACTIONS AND DEBATES
Rezumat. Scopul lucrärii este sä prezinte reacfiile fi dezbaterile care au urmat condamnarea oficialä a comunismului în România, care a fast bazatä pe Raportul Tismäneanu. Dupä cum era de afieptat, principalele discufii cu privire la raport fi condamnarea oficialä au fast prezente pe scena politicä fi în media. Deci, atenfia va fi axatä pe reacfiile politico, referindu-ne aid la partidele parlamentare fi pe dezbaterile care au apärut în media. Deasemenea, alte reacfii sunt studiate, cum arfi pozifia Bisericii Ortodoxe Române, atitudinea mediului academic fi opinii ale opozanfilor comunismului.
Cuvinte cheie: Raportul Tismäneanu, politicä, media, comunism, Bäsescu.
Abstract.
The aim of the paper is to present the reactions and the debates that followed the official condemnation of communism in Romania, which was based on the Tismaneanu Report. As expected, the main discussions regarding the report and the official condemnation where present on the political scene and in the media. Thus, the focus will be on the political reactions, referring here to the parliamentary parties, and on the debates that appeared in the media. Also other reactions are studied, such as the position of the Romanian Orthodox Church, the attitude of the academic sphere and opinions of the opponents of communism.
Keywords: Tismaneanu Report, politics, media, communism, Bäsescu.
Introducere
Unul din cele mai controversate aspecte ale justifie de tranzitie demarate în România este farä îndoialâ condamnarea oficialä a comunismului, care a avut loe la data de 18 decembrie 2006. Evenimentul a fost pentru scurt timp în atentia presei iar recomandärile Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (CPADCR) au fost aplícate într-o micä mäsurä sau deloc. Nici succesoara CPADCR, Comisia Prezidentialä Consultativä pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (CPCADCR), nu a avut mai mult succès. în loe sä ducä la rezolvarea unor problème sensibile privitoare la trecutul comunist al României, Raportul Final §i condamnarea oficialä au seos în schimb la ivealä alte problème care dovedesc cât de problematicä a rämas confruntarea trecutului represiv pentru România. Lipsa unor urmäri practice ale condamnärii regimului comunist, a întârit ideea cä gestul preçedintelui a fost în principal un gest simbolic, cu scopuri politice, care nu urmärea o decomunizare adeväratä.
Fiind un moment care se anunta a fi istoric în procesul de confruntare a trecutului comunist al României, condamnarea oficialä a comunismului §i Raportul Final pe care s-a bazat aceasta trebuie studiate §i din punct de vedere al reactiilor de pe scena politicä §i al dezbaterilor din presä, indici buni ai impactului pe care 1-a avut demersul preçedintelui. Atát reactiile politicienilor cât §i cele ale presei au fost mai mult o exprimare a ideologiei politice §i a pozitiei fatä de Traían Bäsescu. Scena politicä nu s-a dovedit suficient de maturä pentru a aproba §i completa un asemenea demers, iar presa nu a facut nimic altceva decât sä imite reactiile politice. Lucrarea va analiza discursurile partidelor parlamentare din acea perioadä: Partidul Social Democrat (PSD), Partidul România Mare (PRM), Partidul National Liberal (PNL), Partidul Democrat (PD), Partidul Conservator (PC) §i Uniunea Democratä a Maghiarilor din România (UDMR). în ceea ce prívente presa, ziarele ale cäror opinii le vom studia în aceastä lucrare sunt Adevärul, Cotidianul, Evenimentul Zilei, Gândul, Jurnalul Nafional, Revista 22, România Liberä §i Ziua. Pe längä discutiile apärute în presä, dupä cum vom vedea, Comisia Tismäneanu a primit critici §i din partea Bisericii Ortodoxe Romäne (BOR), din partea mediului academic §i chiar §i din partea opozantilor comunismului.
Contextul înfiintârii comisiei
Pentru a putea analiza reactiile §i dezbaterile cu privire la Raportul Final, este necesarä studierea contextului în care Comisia Tismäneanu a fost înfiintatâ. Odatä cu preluarea puterii de cätre Abanta Dreptate §i Adevär (D.A.) condusä de Traian Bäsescu, o decomunizare adeväratä pärea din nou posibilä. la naçtere astfel, ín apribe 2005, Proclamaba pentru Românial, lansatä de vicepreçedintele Alianjei Civice, Sorin Ibeçiu. Proclamaba solicita demararea unui procès al comunismului ín România. însâ preçedintele statului nu a räspuns la acest demers. Astfel, la 14 iunie 2005 este initiât de acelaçi Sorin Ibeçiu un Apel pentru România2, semnat de cele mai importante organizatii civice din România, ín frunte cu Grupul pentru Dialog Social (GDS). Se cerea din nou luarea unei pozitii oficíale cu privire la trecutul comunist. Nici de aceastä datä preçedintele nu s-a arätat dispus sä dea curs solicitärilor.
Totuçi, preçedintele anuntase într-un interviú pentru România Liberà3 câ pentru o recunoaçtere a sa, în calitate de §ef al statului, a atrocitâtilor comise de regimul comunist este necesar un document çtiintific care sä probeze acele fapte. Räspunsul preçedintelui este reluat într-un interviú acordat pentru Revista 224, de aceastä datä sugerând nevoia unui raport întocmit de o comisie, care sä aibä ca §i concluzie nevoia condamnärii comunismului. Declaratiile preçedintelui îl determinä pe Sorin Ibeçiu sä demareze o nouä initiativä in vederea confruntärii trecutului comunist; este trimis în octombrie 2005 un raport care se dorea a fi o dovadä a necesitätii condamnärii criminabtätii regimului comunist5. Raportul continea 18 acuzatii la adresa regimului comunist, acuzatii care aveau sä aparä, in formä aproape identicä, în viitorul Raport Final. Preçedintele nu a räspuns însâ nici de aceastä datä solicitärilor. Urmeazä un apel personal adresat pre§edintelui Bäsescu6, de acelaçi Ibeçiu, însâ §i de acestä datä preçedintele nu reactioneazä.
Marea surprizä avea sä vinä din partea guvemului, condus de liberalul Cälin Popescu Täriceanu, care la sfârçitul anului a dispus înfiintarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR). Liberalii au reuçit în urma înfiintârii institului sä dovedeascä angajarea PNL-ului într-un procès de decomunizare, fapt care a lovit grav în interesele PD, care se declarase deasemenea interesat sä demareze un procès al comunismului. Aceasta nu a fost singura mineare a liberalilor. Deputajii Viorel Oancea, Mona Muscä, Eugen Nicolaescu §i senatorul Adrian Cioroianu prezentaserä eu câteva luni mai devreme un proiect de lege referitor la lustratie7. Un demers asemänätor fusese initiât, în acelasi an, si de Partidul Initiativa Nationalä, prin Legea o antinomenclaturä .
în tentativa noasträ de a încerca gäsirea originilor comisiei prezidentiale, este util de luat ín considerare conflictul din interiorul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitätii (CNSAS). în martie 2006, au avut loe alegeri la CNSAS iar principalul nume véhiculât pentru preluarea conducerii institutiei era cel al lui Ticu Dumitrescu, fost detinut politic, sustinut de guvem §i, teoretic, de Abanta D.A. însâ candidatul PD, Comeliu Turianu, este ales preçedinte. Alegerea lui Turianu a provocat un scandai în interiorul CNSAS. Preçedintele soseçte în data de 4 aprilie 2006 la CNSAS pentru a încerca sä rezolve problema. Ajuns la sediul CNSAS, Bäsescu este huiduit de protestatarii din fata sediului CNSAS, aceasta fiind prima datä când era contestât în public, în calitate de §ef al statului9. Presiunea devenea tot mai mare pentru preçedinte.
Insistenta societätii civile, înfiintarea IICCR, proiectele de lege referitoare la lustratie §i evenimentele din 4 aprilie de la CNSAS, probabil cä 1-au déterminât pe preçedinte sä dispunä, la doar o zi dupä vizita la CNSAS, înfiintarea CPADCR. Se dädea astfel curs apelului initiât de Sorin Ilieçiu si semnat de 23 de fo§ti detinuti politici §i de peste 700 de personality1 . Apelul a fost trimis în martie Preçedintiei, solicitându-se, din nou, condamnarea regimului comunist. Ca §i posibili factori care 1-au déterminât pe preçedinte sä ínfiinteze comisia prezidentialä mai putem aminti §i rezolutia europarlamentarului suedez Goran Lindblad care a dus la condamnarea crimelor comunismului de cätre Adunarea Parlamentará a Consiliului Europei11 (ianuarie 2006) dar §i integrarea României în Uniunea Europeanä, care a avut loc la mai putin de douä säptämäni dupä condamnarea oficialä a comunismului în România.
în legäturä cu competida dintre IICCR §i CPADCR, se poate spune cä înfiintarea comisiei prezidentiale a avut loc §i în contextul avalançei de institut» dedicate comunismului din România, create într-un context politic intern §i international12. Deasemenea, presiunea societätii civile dar §i teama pre§edintelui cä ar putea pierde din sprijinul electoratului au dus la înfiintarea comisiei prezidentiale. Cu tóate cä s-au fäcut numeroase paralele între comisia prezidentialä mfiintatä de preçedintele Bäsescu §i institutul înfiintat de guvemul Täriceanu, Vladimir Tismäneanu a sustinut cä nu existä competitie sau rivalitate între cele douä organisme13, dându-1 ca exemplu pe Marius Oprea, pe atunci preçedinte al institutului §i membru al Comisiei Tismäneanu14. Comisia prezidentialä instituitä de preçedintele Bäsescu nu era ceva nou pentru România. Pe finalul celui de-al doñea mandat ca preçedinte, Ion Iliescu ínfiintase Comisia International pentru Studierea Holocaustului ín România, prezidatä de Elie Wiesel.
React» politice
în data de 18 Decembrie 2006, preçedintele Bäsescu a prezentat Raportul Final al comisiei prezidentiale sesiunii comune a camerelor Parlamentului. La eveniment au participât §i foçtii §efi de state Emil Constantinescu, fostul preçedinte al Bulgariei, Jelio Jelev, §i fostul preçedinte al Poloniei, Lech Walesa. însâ nu toatä lumea a sustinut demersul preçedintelui. Dupâ cum era de açteptat, raportul a fost contestât de principalele partide de opozitie din Parlament: PSD §i PRM. Doi dintre cei mai importanti social-democrati au decis sa nu onoreze cu prezenta discursul prezidential. Aceçtia sunt Ion Iliescu, actualmente preçedinte de onoare al PSD §i Mircea Geoanä, pe atunci preçedinte al socialdemocratilor. Absenta lui Iliescu nu a surprins pe nimeni, din moment ce acesta este ffecvent mentionat in raport, fiind una din principalele tinte ale analizei realizate de Comisia Tismâneanu.
Ion Iliescu a contestât raportul, considerându-1 "o adeväratä jignire adusä memoriei celor ce s-au jertfit §i care prin jertfa lor au contribuit la därämarea dictaturii §i la deschiderea lärii spre dezvoltare democraticä a României"15. Este vizibilä aici tendinta lui Iliescu de a se apära de acuzatiile care i s-au adus in raport, subliniind pozitia sa democratä prin invocarea martirilor revolutiei din 1989. Despre Traian Bäsescu, Iliescu spunea urmätoarele: "Väd cä e obsédât de dosare §i de dosariadä! E o expresie a mentalitätii bolçevice, e in spiritul stalinist al anilor '50"16. Din nou, fostul preçedinte încerca sä se debaraseze de trecutul säu comunist de care era acuzat in raport, recurgând la rândul säu la acuzarea lui Bäsescu de mentalitate stalinistä.
Preçedintele de atunci al social-democratilor, Mircea Geoanä, a sustinut pozitia lui Iliescu, afirmänd cä "Raportul Tismâneanu nu este nici util, nici credibil în acest moment"17. Nici preçedintele senatului, socialdemocratul Nicolae Väcäroiu nu s-a arätat încântat de discursul prezidential, refuzänd sä intervinä atunci când reprezentantii PRM au transformat sesiunea într-un adevärat circ; deasemenea, acesta a afirmat cä în decembrie 1989 "a fost tran§atä problema comunismului din România"18. Chiar §i caracterul oficial al raportului a fost contestât de social-democrati, prin vocea senatorului Antonie Iorgovan, care a déclarât cä "Pentru a fi un act oficial al statului román, ar fi trebuit ca Parlamentul sä înfiinteze o comisie, iar documentul provenit de la acea comisie sä fie însuçit de Parlament"19. De altfel, PSD nu îl va ierta pe Tismâneanu nici în 2012, când acesta va fi demis, de cätre premierul Victor Ponta, din fuñera de preçedinte al Consiliului Çtiintific al IICCR20, fiind din nou evidentä politizarea institutului.
Partidul Conservator a anuntat cä sustine condamnarea regimului totalitär, însâ nu a vrut sä sprijine mesajul preçedintelui, considerând cä demersul este doar un exercitiu de imagine. Totodatä, purtätorul de cuvânt al PC considera nepotrivitä condamnarea unei ideologii, deoarece ar fi un demers neprietenos la adresa tärilor dominate de o astfel de idéologie21. Preçedintele conservatorilor, Dan Voiculescu, nu a ezitat sä îl atace pe preçedinte, considerându-1 un "beneficiar al comunismului"22. Desigur, aceste afirmati au fost facute în contextul conflictului dintre Dan Voiculescu §i Traian Bäsescu.
Deputatii PRM au fost de departe cei mai vehementi contestatari ai Raportului Final, în timpul discursului prezidential. Oamenii aduçi de Comeliu Vadim Tudor au fost introduçi în lojele sälii de píen din Camera Deputatilor23. Membri PRM, a§a cum avertizaserä24, au huiduit §i fluierat pe toatä durata discursului, reuçind sa-1 facä pe preçedinte sâ-§i întrerupâ discursul de câteva ori. Liderul PRM anuntase la câteva zile dupâ discursul prezidential cä îi va da în judecatä pentru calomnie pe Vladimir Tismäneanu §i pe Horia Roman Patapievici, nemultumit de faptul cä este considérât în raport poetul de curte al lui Ceauçescu, în conditiile în care, sustine acesta, nici nu 1-ar fi cunoscut pe dictator25.
Lucrurile au stat însâ altfel de partea coalitiei de guvemâmânt. Premierul României, liberalul Câlin Popescu Täricanu, a sustinut cä raportul comisiei prezidentiale este justificat, însâ este un demers care trebuia facut probabil de mai multä vreme26. Deasemenea, primul ministru nu a ezitat sä afirme cä guvemul avusese actiuni care au précédât demersul preçedintelui §i anume modificarea Legii Ticu, legea lustratiei §i înfiintarea IICCR27. Un alt liberal, Adrian Iorgulescu, anuntase cä ,,în principiu" PNL sustine concluziile raportului. Acesta a mai afirmat cä trecutul trebuie "asumat §i cunoscut"28. Cu tóate cä bunica sa, Ghizela Vass, a fost mentionatä în raport, liberalul Bogdan Olteanu a aprobat gestul preçedintelui, declarând: "Mä bucur cä §i preçedintele Bäsescu s-a hotärät sä condamne comunismul"29. Pozitia liberalilor a fost împârtâçitâ de Markó Béla, liderul UDMR, care declarase cä "ar fi trebuit sä facem acest lucru la începutul anilor '90"30. Tot prin Markó Béla, UDMR §i-a anuntat aprobarea cu privire la concluziile comisiei prezidentiale31. Dupä cum era de açteptat, PD a sustinut în totalitate demersul preçedintelui. Privitor la statutul raportului, democratul Augustin Zegrean afirma urmätoarele: "Citä vreme preçedintele reprezintä statul la cel mai înalt nivel, mesajul prezentat de preçedinte Parlamentului este un act oficial al statului román"32.
Alina Hogea a ajuns la concluzia cä principale terne care au apärut în discursul politic sunt legate de sincronizare (momentul potrivit a trecut deja), capital politic (cu referire la atacarea opozitiei), autoritate (referindu-se la faptul cä doar un necomunist poate condamna comunismul), §i un nou început (sfârçitul trecutului represiv)33. Concluzia acesteia este temeinicä, cu precizarea cä reactiile politice stâmite de demersul prezidential nu au neapärat în vedere doar o anumitä pozitie fatä de condamnarea oficialä a comunismului, ci reflectä §i pozitia actorilor politici fatä de Traian Bäsescu §i partidul sustinut de acesta. Reactia ostilâ a membrilor PRM §i a social-democratilor trebuie pusä deci în legäturä cu moçtenirea comunistä a celor douä partide §i discreditarea de câtre raport a unor membri marcanti ai celor douä partide dar §i rivalitatea eu Traian Bäsescu.
Sustinerea demersului prezidential de câtre cele trei partide de guvemâmânt a fost fireascâ, însâ necesitä precizäri. Aprobarea condamnärii trecutului comunist de câtre UDMR era açteptatâ, Uniunea sustinând, traditional, demersurile partenerilor de guvemare. însâ daeâ sustinerea PD s-a datorat în primul rând faptului cä preçedintele provenea din rândurile sale, cea a liberalilor s-a datorat nu neapärat din pricina coalitiei cu PD, ci mai degrabä din pricina actiunilor de decomunizare initiate de aceçtia. Chiar dacá la nivel declarativ liberalii au sustinut condamnarea comunismului de câtre preçedinte, aceastâ sustinere a fost una pur teoreticä, având în vedere rivalitatea dintre cele douä palate (Cotroceni §i Victoria) §i cele douä partide (PD §i PNL) care s-au angajat într-o competitie a decomunizärii, menitä sä atragä electoratul ostil comunismului §i care dorea realizarea unei decomunizäri adevärate. Apogeul acestei rivalitätii a fost înfiintarea celor douä corpuri pentru studierea comunismului, IICCR respectiv CPADCR.
Dezbateri in presä
O discutie foarte des întâlnitâ în România postdecembristä este cea privitoare la libertatea presei. Interese politice §i interese ale unor oameni de afaceri care investesc ín presä §i-au pus amprenta asupra discursurilor din presä. Dupä cum se vede §i ín cazul Raportului Final, aceste interese au afectat serios libertatea presei din România. în aceste conditii este limpede cä presa, în mare parte, a imitât reactiile de pe scena politicä. Este deci utilä studierea reactiilor principalelor ziare din România fatä de condamnarea oficialä a comunismului de cätre preçedintele Traian Bäsescu, având în acelaçi timp în vedere pozitia publicatiilor fatä de diverse grupuri politice precum §i conducerea sau detinätorii acestora.
Conform Evenimentul Zilei tóate ziarele generaliste au sustinut demersul preçedintelui §i au criticat atitudinea lui Comeliu Vadim Tudor §i a sustinätorilor säi34. Este adevärat cä tóate ziarele generaliste au fost critice la adresa reactiei lui Vadim §i a celorlalti parlamentan PRM, însâ atitudinea fatä de gestul preçedintelui necesitâ câteva precizäri. Chiar dacâ nu au dezaprobat condamnarea regimului comunist, lucru care le-ar fi putut afecta imaginea, únele ziare au recurs totuçi, dupä cum vom vedea, la criticarea scopurilor politice ale demersului prezidential §i la blamarea continutului raportului.
Ziarul Adevärul, preciza cä raportul este "un pas spre civilizare" §i considera cä "România inträ în lumea bunä a statelor democratice, care înjeleg sä-§i exprime regretele pentru greçelile trecutului"35. în acelaçi ziar s-a scris cä "Important este cä regimul comunist a fost condamnât în natura lui - caracterul ilegitim, criminal §i, nu în ultimul rând, antiromânesc"36. De mentionat cä Adevärul a fost detinut de omul de afaceri Dinu Patriciu, care a fost membru PNL. Chiar dacä, dupä cum am amintit anterior, relatiile dintre PNL §i PD nu erau foarte bune la acel moment, pozitia PNL fatä de decomunizare necesita o reactie pozitivä fatä de demersul preçedintelui, aceasta fiind posibila cauzä a sustinerii condamnärii comunismului de cätre Adevärul. în România Liberä, un articol dedicat Raportului Tismäneanu considerä cä România are acum "un raport pentru a le demonstra celor mai greu credincioçi caracterul criminal §i ilegitim al regimului comunist, sub §enila cäruia am stat 45 de ani"37. Deasemenea, ín cotidian se preciza cä ,,S-a deschis calea spre lustratie. Condamnarea n-a fost ín zadar" §i cä "Viitorimea va retine cä la aceastä datä a fost condamnât comunismul"38. în ceea ce prívente ziarul România Liberä, acesta este o publicatie de dreapta, iar directorul fondator al acestuia, Petre Mihai Bäcanu, este un fost disident.
Ziarul de dreapta Evenimentul Zilei, sustinätor al lui Bäsescu la vremea respectivä, preciza cä demersul prezidential este "un moment istoric pentru întregul spatiu postcomunist din Europa CentralRäsäriteanä" §i cä "doar prin acest gest România îti poate încheia socotelile cu trecutul comunist"39. în acelaçi cotidian s-a scris despre condamnarea oficialä a comunismului în felul urmätor: "era necesarä în România poate mai mult decât în celelalte târi ale Pactului de la Varçovia" . Dupä cum era de açteptat, publicada Revista 22 a sprijinit deasemenea condamnarea comunismului în România, dedicând numärul din 19-25 decembrie evenimentului, un loc central fiind ocupat de discursul presedintelui, concluziile raportului §i un interviú cu Vladimir Tismäneanu . Revista 22 este editatä de GDS, organizatie care a avut membri în comisia prezidentialä, printre care Tismäneanu §i Sorin Ilieçiu.
Alte ziare nu au suspnut însâ demersul prezidential. Unul dintre ele este Jurnalul National, care pune la îndoialâ utilitatea comisiei prezidentiale, întrucât, vorbind despre valoarea çtiintificâ a Raportului Tismäneanu, seria urmätoarele: "Capitúlele par reeditäri ale lucrärilor publícate deja de autorii Raportului, iar informapile de arhivä care ar fi putut elucida únele «enigme» ale comunismului lipsesc"42. Deasemenea, Raportul este considérât "un experiment eçuat"43. Acelaçi cotidian considerä raportul "o slugamicä tentativä de a folosi a§a-zisa condamnare a comunismului pentru a-i mai terfeli nitel pe adversarii lui Traían Bäsescu"44. Aceastä atitudine fatä de raport este cauzatä de conflictul dintre preçedinte §i Dan Voiculescu, fondatorul trustului de presä Intact Media Group, care detine §i Jurnalul National.
Cu tóate cä la vremea respectivä publicada era condusä de Sorin Ovidiu Vântu, om de afaceri ale cärui relatii cu Traían Bäsescu incepuserä sä se inräutäteascä dupä alegerile din 2004, Cotidianul nu a fost neapärat ostil condamnärii comunismului. De§i într-un articol se considerä cä raportul este cea mai completä descriere a comunismului, se repro§eazä faptul cä "Raportul Comisiei Tismäneanu are un Stil neunitar §i pe alocuri un ton patetic, neacademic"45. Deasemenea, se vorbeçte despre dificultätile pe care le-ar putea creea raportul prin numirea jumalistului Dumitru Tinu drept unul din slujitorii comunismului, facându-se referire aici la premiul Dumitru Tinu. Autorul articolului sugereazä cä premiul ar trebui seos din uz sau, eventual, aceastä distinctie ar trebui de acum mainte sä "räspläteascä râvna nostalgicilor presei comuniste" enumeränd ca posibili premiabili pe Vadim Tudor, Ion Cristoiu §i Octavian Paler46. Totuçi, un articol ia apärarea lui Vladimir Tismäneanu, subliniindu-se faptul cä "Tismäneanu nu a fost desemnat sä conducä comisia pentru studierea comunismului pentru cä e fiu de demnitar comunist, ci pentru cä e cel mai proeminent istoric román al comunismului validât la nivel academic international"47.
Cotidianul Gândul, care face parte din trustul de presä patronat pe atunci de Adrian Sârbu, a criticat deasemenea raportul. Dintre cele opt ziare studiate în aceastä sectiune, Gândul este ziarul care a fumizat cele mai putine informatii referitoare la condamnarea oficialä a comunismului. Acest aspect nu este surprinzätor, tinând cont de faptul cä la vremea respectivä publicada avea o pozitie criticä fatä de preçedintele Bäsescu. Despre demersul çefului statului se afirmä cä "mesajul prezidential, de§i un act oficial al statului román, este doar unul politic, farä efecte practice"48. Cu tóate cä ziarul considerä mesajul preçedintelui act oficial al statului, aspect controversat despre care am discutât anterior, aplicabilitatea demersului prezidential este contestatâ.
Tot de partea publicatiilor care au contestât raportul s-a aflat §i ziarul Ziua, a cârui director la vremea respectivä era S orín Roçca Stänescu, jumalist aflat în conflict eu preçedintele Bäsescu. Raportul este considérât un "document de mântuialâ"49, chiar înainte ca acesta sä fie publicat în prenderá pe site-ul Cotidianul50. Ziarul Ziua a dezbätut eu precädere continutul raportului. Atentie este acordatä modului în care este prezentatä Biserica Ortodoxä: "Capitolul «Regimul comunist §i cuítele religioase» din Raportul Tismäneanu aratä reaua-vointä, ignoranta §i manipularea de care au dat dovadä «expeitii» comisei prezidentiale pentru a pune la zid Biserica Ortodoxä Romänä . Solidaritatea ziarului cu BOR este deci folositä drept pretext pentru criticarea demersului preçedintelui.
Atitudinea PSD fafä de condamnarea oficialä a comunismului a ocupat, dupä cum era de açteptat, un loe foarte important în dezbaterile presei. Un articol din Revista 22, preciza urmätoarele: "PSD e încâ un partid postcomunist §i nu a devenit un partid social-democrat"52. Este subliniat §i faptul cä "Prinçi in acestä complicitate jenantä eu PRM-ul in care s-au açezat, pesediçtii au uitat cä printre marile victime ale comunismului - consemnate in Raport - au fost §i numero§i socialdemocrafi"53. Se face aici referire la invocarea de cätre PSD a socialdemocrafiei interbelice în scopul legitimärii partidului. O atitudine asemänätoare fafä de pozitia social-democratilor a avut §i Evenimentul Zilei, care considera cä "PSD-§tii ar fi avut ocazia sä taie cordonul ombilical cu trecutul la dezbaterea privind condamnarea comunismului"54. Despre atitudinea social-democratilor, în Cotidianul se scriau urmätoarele: "Penibili, cinici §i eu o conçtiintâ foarte încârcatâ - a§a au arätat, în ce au spus §i ce au facut, cei de la PSD, în relafie eu Raportul Comisiei Tismäneanu. Pe scurt, social democrafii au facut proba unei nesimfiri de partid farä rest"55. Evenimentul Zilei §i Revista 22 sunt publicafii care îl susfineau la vremea respectivä pe preçedintele Bäsescu, drept urmare nu sunt surprinzätoare atacurile îndreptate împotriva socialdemocratilor. Trecând peste opinia presei care a susfinut, mai mult sau mai pufin, o anumitä parte a politicii româneçti, este limpede cä socialdemocrafii nu puteau sä susfinä demersul preçedintelui. în primul rând pentru cä Raportul Tismäneanu viza §i membri PSD §i oricum pozitia PSD, distantä fatä de justifia de tranzifie, nu permitea susfinerea condamnärii comunismului.
Dupä cum reiese din exemple de mai sus, pozifia principalelor cotidiane din România a fost influenfatä decisiv de opfiunea politicä §i de raporturile acestora eu preçedintele. Oricum, dezbaterea din presä a fost, per ansamblu, una säracä, scäzänd din intensitate dupä primele säptämäni de la condamnare. Aceastä atitudine reflectä §i lipsa de interes a populafiei fafä de problema comunistä. Cât prívente atitudinea negativä a social-democrafilor fafä de raport, se poate afirma cä prin aceasta preçedintele Bäsescu a câçtigat o luptä importantä cu PSD-ul, reuçind sä îl discrediteze prin reactia avutä de social-democrati fatä de condamnarea comunismului.
Alte reactii §i dezbateri
Au existât §i alte reactii la adresa raportului. Tismâneanu a afirmat chiar cä ar fi fost amenintat eu moartea în 29 mai 200756. Adrian Päunescu, deranjat de faptul cä fusese numit "poet de curte" în raport, a lansat volumul Doamne ocrote^tG-i pe români, afirmând cä "Mizeria infinitä la adresa mea, proliferatä de analfabetiçtii lui Vladimir Tismâneanu, m-a déterminât vineri, 15 decembrie, sä scot acest volum"57. Un ait scriitor considérât "stâlp" al comunismului, Dinu Säraru, 1-a criticat pe Tismâneanu. Acesta a déclarât cä, spre deosebire de tatâl lui Tismâneanu care a fost komintemist, tatäl säu a fost lider al Partidului National Täränesc58.
Printre contestatarii raportului se numärä §i BOR. Dezväluirea colaborärii BOR cu autoritätile comuniste §i prezentarea unor ínalti ierarhi, cum ar fi patriarhii Justinian, lustin §i Teoctist drept sustinätori ai regimului comunist care, conform comisiei, "au ajuns în fruntea BOR datoritä loialitätii dovedite fatä de conducerea Partidului Comunist"59, au stämit furia înaltilor ierarhi ai Bisericii. Astfel, pentru a dovedi contrariul §i pentru a prezenta viziunea Bisericii asupra situatiei ortodoxiei în timpul regimului comunist, BOR §i-a format o comisie de istorici care sä dea replica Raportului Tismâneanu60. în aceste conditii, în ianuarie 2008, a fost élaborât documentul Biserica Ortodoxa Românà în anii regimului comunist. Pentru a se justifica, Tismâneanu declara într-un comunicat de presä din 2006 cä raportul comisiei prezidentiale "reprezintä versiunea preliminarä a textului care va fi înaintat unei edituri, în vederea publicärii"61.
Din partea Academiei Române raportul a fost criticat de istoricul Dinu C. Giurescu care nu a ezitat sä precizeze cä raportul comisiei prezidentiale "este un raport cu tintä, nu este un raport ca sä analizeze regimul comunist, ci ca sâ-1 condamne" . In ceea ce prívente modul de redactare a unui raport, academicianul a tinut sä sublinieze cä ,,în momentul în care pomesc pe o anumitä directie cu tinta de la ínceput, evident cä realitatea este trunchiatä"63. Versiunea Academiei Române cu privire la comunismul románese avea sä aparä în noiembrie 2013 ca al zecelea volum din colectia Istoria Românilor, volum coordonat de academicianul Dinu C. Giurescu. Tot în cadrul mediului academic a venit §i critica profesorului loan Scurtu. Principalul argument al acestuia a fost cä raportul nu ar fi fost realizat de istorici §i cä nici preçedintele comisiei nu ar fi istoric întrucât s-ar fi numärat printre profitorii regimului comunist64. Deasemenea, Scurtu considéra cä modul în care comisia prezidentialä a redactat Raportul Final §i faptul cä acesta a avut concluzii prestabilite sunt dovezi cä "Tismäneanu face parte din aceeaçi «fibra intelectualä» cu Mihail Roller"65. O pärere asemänätoare a avut §i profesoral Gheorghe Buzatu care sustine cä menirea raportului este aceea de a completa "ciclul istoriografic nenorocit postbelic (dupä 1945): De la Mihai Roller la Vladimir Tismäneanu §i înapoi"66.
Trebuie mentionat cä atât Dinu C. Giurescu cât §i loan Scurtu fac parte din Colegiul Çtiintific al Institutului Revolutiei Române, înfiintat §i prezidat de Ion Iliescu. De altfel, în Caietele Revolufiei, periodic apärat sub egida institutului, a fost publicatä o scrisoare a lui Claudiu Iordache cätre Sorin Ilieçiu, membra al Comisiei Tismäneanu . Cu tóate cä Iordache este directoral general al institutului, se mentioneazä cä scrisoarea ar fi fost pusä la dispozitia presei în nume propriu, ca participant la Revolutia Românâ. I se reproçeazâ lui Ilieçiu modul în care a fost prezentatä în raport Revolutia Românâ §i pozitia raportului fatä de Ion Iliescu, care ar fi fost transformat de comisie ,,în complotistul eu sânge rece". Analistul CIA Richard Hall, care este specialist în istoria recentâ a României, a criticat deasemenea raportul pentra modul în care a fost prezentatä Revolutia Românâ. Conform 9AM NEWS, acesta "considera cä abordarea Revolutiei din 1989 ín Raportul Tismäneanu este o încropealâ plinä de amatorism"68.
Au existât §i critici aie opozantilor comunismului fatä de Raportul Final, un astfel de moment desfa§urându-se în cadrul lansärii expozitiei Epoca de aur - între realitate §i propagandä69. Astfel, Vasile Paraschiv întemeietorul Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România), Zoea Rädulescu, preçedintele Fundatiei Luptätorilor din Rezistenta Armatä Anticomunistä, Nicolae Purcärea §i Teofil Mija, luptâtori anticomuniçti, disidentul Paul Goma §i Constantin Dobre, liderul grevei minerilor din Valea Jiului (1977) au contestât Raportul Final al Comisiei Tismäneanu. Protestatarii au déclarât cä de§i apreciazä gestul preçedintelui României de a condamna comunismul, sunt nevoiti sâ-§i exprime nemultumirea pentru cä a avut loe doar o condamnare teoreticä. A fost propusâ formarea unei noi comisii, farä cheltuieli din bani publici, prezidatä de Paul Goma.
Critici dure au fost lansate la adresa raportului §i în cadrul conferintei Al cui e Raportul Tismäneanu?, Ionel Cana, liderul Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România din perioada regimului comunist a afirmat cä "Raportul Tismäneanu are un singur loe: la co§ul de gunoi"70. Faptul cä a fost déclarât mort în raport 1-a révoltât pe Constantin Dobre, liderul minerilor din timpul grevei din 1977, declarând cä a angajat o firmä de avocad care sä dea în judecatä Administrada Prezidentialä §i Comisia Tismäneanu71. în noiembrie 2007, asociatii de foçti detinuti politic au adresat un protest preçedintelui României, în care criticau lansarea la Editura Humanitas a variantei tipärite a Raportul Final72. în protest se solicita "retragerea neîntârziatâ de pe piatä a «Raportului final» §i, mai aies, sä dispuneti ca acest «Raport» viciât sä NU fie difuzat în bibliotecile çcolare §i universitäre, dupä cum intentioneazä Vladimir Tismäneanu". Cu alte cuvinte, oponentii regimului comunist din România au avut diverse motive pentru contestarea demersului preçedintelui; condamnarea teoreticä a comunismului, erorile prezente în raport (cazul lui Dobre) §i optiunea istoriograficä a raportului.
Un deniers foarte interesant este publicarea volumului Iluzia Anticomunismului. Lecturi critice aie Raportului Tismâneanu. Coordonatorii antologiei au subliniat în introducere cä aceasta "s-a näscut ca reactie la dezbaterea publicä anemicä §i säracä în continut intelectual din jurul Raportului de condamnare a comunismului din România §i din jurul întregului demers care a însotit producerea §i promovarea acestui act"73. Volumul nu este unul unitar ci confine 12 articole cu autori diferid. Se precizeazä cä scopul volumului nu a fost acela de a aduna doar persoane defavorabile raportului, lucru evidentiat §i de pärerile diferite aie autorilor74. Surpinzâtor, în introducere se spune cä publicarea volumului ar fi fost refuzatä de numeroase edituri din România, ceea ce a dus la publicarea volumului la Chiçinâu. Coordonatorii volumului au scris légat de acest aspect cä "lucrurile arätau foarte mult ca §i cum editurile nu tineau deloc sä publice deviationisme de la mainstream-ul intelectual national"75. Volumul nu s-a bucurat însâ de atentia publicului §i astfei a fost incapabil sä genereze noi dezbateri pe tema raportului.
Concluzii
Condamnarea oficialä a comunismului din data de 18 decembrie 2006 în fata çedintei comune a celor douä camere ale Parlamentului a dovedit, prin atitudinea partidelor de opozitie, PSD §i PRM, cä scena politicä romäneascä nu este pregätitä pentru o rupere adeväratä de trecutul comunist. Cât prívente partidele de guvemämänt, de§i atât PNL cât §i PD au sustinut demersul prezidential, acest lucru s-a datorat mai mult competitiei dintre cele douä partide pentru atragerea electoratului care sustinea decomunizarea. Mai mult, atât Partidul Democrat Liberal (PDL), continuatorul PD, cât §i PNL nu au ezitat sä intre la guvemare aläturi de PSD. Reducerea treptatä a discutiilor din presä pe seama decomunizärii dupä condamnarea oficialä a comunismului a dovedit faptul cä politicul nu dórente o decomunizare adeväratä iar populaba nu este interesatä de luarea de mäsuri eu privire la trecutul represiv.
Deasemenea, reactiile din presä nu au fost decát reproducen ale principalelor discutii apärute în politicä. Astfel, dacä Adevärul, Evenimentul Zilei, România Liberä, Cotidianul §i Revista 22 au aprobat demersul preçedintelui §i s-au arätat încrezâtoare în privinta schimbärilor pe care acesta le-ar putea încuraja, ziarele Jurnalul National, Gândul §i Ziua au fost rezervate în privinta condamnärii oficíale §i a Raportului Tismäneanu. Chiar dacä ziarele ostile preçedintelui nu au negat în mod direct importante condamnärii regimului comunist, acestea au criticat scopul politic al condamnärii comunismului precum §i raportul. Dezbaterile din presä privitoare la Raportul Tismäneanu nu au fost echidistante, fapt care subliniazä utilizarea frecventä a presei din România în confruntärile politice.
BOR a fost deasemenea nemultumitä de criticile prezente în raport la adresa sa, aceasta recurgând la scrierea unei versiuni proprii eu privire la soarta ortodoxiei în România comunistâ. Chiar §i istorici cunoscuti precum Dinu C. Giurescu, loan Scurtu sau Gheorghe Buzatu au adus critici eu privire la modul în care a fost conceput Raportul Final. însâ nici aceste critici, nici reactiile opozantilor regimului comunist §i nici publicarea volumului Iluzia Anticomunismului nu au reuçit sä încurajeze dezbateri publice pe tema condamnärii oficíale §i a Raportului Tismäneanu.
Cele prezentate anterior ne dovedesc cä trecutul comunist al României a rämas o problemä nerezolvatä §i a cärei solucionare se anuntä a fi una problematicä §i lungä. Contribuie la îngreunarea procesului §i trecerea timpului, care face din moçtenirea comunistâ un subiect tot mai putin important. Ca parte a justitiei de tranzitie demarate în România, Raportul Tismäneanu §i condamnarea comunismului au stâmit numeroase reactii §i dezbateri eu privire la confruntarea trecutului comunist, reactii §i dezbateri care nu au fost capabile sä dueä la implementarea de mäsuri concrete, ci mai degrabä au subliniat lipsa capacitätii de a demara politici de decomunizare.
1 Proclamaba pentru România. http://www.asociatia21 decembrie.ro/2005/04/proclamatia-pentru-romania/
2 Apel pentru România. http://www.memorialsighet.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=347% 3Aapel-pentru-romania-iunie-2005&catid=47%3Abreviar-pentru-procesulcomunismului&Itemid= 154&lang=ro
3 Popescu, 2005, 3.
4 Palade, 2005, 9.
5 "22 Plus", supliment Revista 22,2006, 1-4.
6 9AM NEWS, 2005. http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2005-10-24/procesulcomunismului.html
7 PL-x nr. 282/2006, Proiectul Legii lustrafiei, privind limitarea temporarà a accesului la únele funcfii §i demnitäfi publice pentru persoanele care auföcut parte din structurile de putere §i din aparatul represiv al regimului comunist. http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl pck.proiect?idp=6394
8 Pl-x nr. 545/2005, Propunere legislated privind interzicerea accesului la demnitäfi §i fimcfii publice, pentru o perioadä determinatà, a persoanelor care au Jdcut parte din nomenclatura comunistä "LEGEA ANTINOMENCLATURA". http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=6206
9 Marian, 2006a, A2.
10 Apel câtrepreçedintele României Traían Bäsescu. http://www.gds.ong.ro/apel.htm
11 Resolution 1481 (2006), Need for international condemnation of crimes of totalitarian communist regimes. http://assembly.coe.int/main.asp?link=/documents/adoptedtext/ta06/eresl481.htm
12 Moisa, 2007, 57.
13 §imonca, 2007, 172.
14 Ulterior au apärut tensiuni între cei doi care au dus la demiterea lui Oprea de cätre premierul Boc, conducerea Institutului fund asiguratä de Vladimir Tismäneanu §i loan Stanomir.
15 Dâdâcuç, 2009. http://www.mediafax.ro/politic/iliescu-asa-zisul-raport-tismaneanu-ofacatura-nefericita-iignire-a-memoriei-celor-ce-s-au-iertfit-4981595
16 §utu, 2006, 3.
17 Hera, 2006, 8.
18 Ibidem.
19 Corlâtean, 2006, 5.
20 Ponta declara cä a avut "o singurä micä ezitare" atunci când 1-a demis pe istoric, deoarece acesta scrisese o carte "excelentä" despre Ion Iliescu. Gandul, 2012. http://www.gandul.info/politica/ponta-am-avut-o-singura-mica-ezitare-legat-detismaneanu-a-scris-o-carte-excelenta-despre-iliescu-9678062
21 Piciu, 2006, 9.
22 Ibidem.
23 Râdulescu, 2006, 6.
24 Marian, 2006b, 1.
25 Realitatea.net, 2006. http://www.realitatea.net/vadim-ii-da-in-iudecata-pe-tismaneanusi-patapievici 32045.html
26 Amos News, 2006. http://www.amosnews.ro/arhiva/calin-popescu-tariceanu-considerraportul-tismaneanu-iustificat-18-12-2006
27 Gheorghiu, 2006, 4.
28 Antoniu, 2006, 8.
29 Ziua, 2006, 5.
30 Antoniu, 2006, 8.
31 Ibidem.
32 Corlätean, 2006, 5.
33 Hogea, 2010, 23.
34 Evenimentul Zilei, 2006, 5.
35 Adevärul, 2006b, 6.
36 Ionitä, 2006, 7.
37 Prelipceanu, 2006, 1.
38 Bäcanu, 2006, 1.
39 Lupea, 2006b, 6.
40 Idem, 2006c, 6.
41 Revista 22,2006, passim.
42 Tiu, 2006, 10.
43 Ibidem.
44 Cristoiu, 2006, 2.
45 Corlätean, 2006, 5.
46 Morar, 2006, 18.
47 Ghinea, 2006, 18.
48 Ruse, Negrutiu, 2006, 4.
49 Hriban, Roncea, 2006, 5.
50 Cotidianul, 2006, 5.
51 Ziua, 2007a, 4.
52 Comea, 2007. http://www.revista22.ro/comunismul-nu-e-inca-istorie-3332.html
53 Ibidem.
54 Lupea, 2006a, 6.
55 Päträ§coniu, 2006, 19.
56 Tapalagâ, 2007. http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1067952-vladimir-tismaneanuamenintat-moartea.htm
57 Dâboveanu, 2006, 22.
58 Adevärul, 2006a, 11.
59 Tismâneanu, Dobrincu §i Vasile (eds), 2007, 279.
60 Ziua, 2007b, 5.
61 Comunicat de presà, 2006. http ://www.presidencv.ro/?_RID=htm&id= 126
62 9AM NEWS, 2007a. http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-03-31/acad-dinu-c-giurescu-desfiinteazaraportul-tismaneanu.html
63 Ibidem.
64 Tiu, 2006, 10.
65 Ziariçti Online, 2011. http://www.ziaristionline.ro/2011/06/24/prof-ioan-scurtutismaneanu-face-parte-din-aceeasi-%E2%80%9Efibra-intelectuala%E2%80%9D-cumihail -roller/
66 Art-emis, 2012. http://www.art-emis.ro/analize/780-raportul-fmal-un-produs-expirat.html
67 Scrisoare deschisâ adresatà domnului Sorin ILIEÇIU, 2007. http://irrd.ro/wpcontent/uploads/2014/caitepdf711 .pdf
68 9AM NEWS, 2007b. http://www.9am.ro/stiri-revistapresei/Actualitate/75966/Raportul-Tismaneanu-pus-la-zid-de-un-analist-CIA.html
69 Silian, 2007, 5.
70 Roncea, 2007, 4.
71 Mihai, 2007, 27.
72 Ziua, 2007c, 5. Aceste asociatii au fost: Federada Românâ a Foçtilor Detinuti Politici çi Luptâtori Anticomuniçti, Asociada 15 Noiembrie 1987, Brasov, Centrul Rezistentei Anticomuniste, Fundatia Luptätorilor din Rezistenta Armatä Anticomunistä, §i Iulius Filip, fost detinut politic, sustinätor al Sindicatului Solidamosc, Societatea Academicä Romäneascä pentru Adevärul Istoric §i Civic Net - Piata Universitätii 1989-1990.
73 Emu (coord.) et alii., 2008, 5.
74 Ibidem.
75 Ibidem, 6.
Bibliografie
Periodice
Antoniu, Gabriela. "Tismäneanu a slävit comunismul". In: Jurnalul National, an XIV, nr. 4186, 20 decembrie 2006, p. 8-9.
Bäcanu, Petre Mihai. "Condamnarea §i ultimul cap al Zmeului". în: România Liberä, nr. 5110, 22 decembrie 2006, p. 1.
"Biserica tintä". în: Ziua, an XIII, nr. 3843, 31 ianuarie 2007a, p. 4-5.
"Condamnare la unison". în: Evenimentul Zilei, nr. 4669, 20 decembrie 2006, p. 5.
"Condamnarea comunismului - un pas spre civilizaCie". în: Adevärul, nr. 5118, 20 decembrie 2006b, p. 6.
Corlätean, Mírela. "Raportul Tismäneanu, rigoare §i candoare". In: Cotidianul, an XV, nr. 301, 20 decembrie 2006, p. 5.
Cristoiu, Ion. "Raportul räfuielii politice". în: Jurnalul National, an XIV, nr. 4184, 18 decembrie 2006, p. 2.
Däboveanu, Claudia. "Päunescu, între lehamie §i revoltä". în: Jurnalul National, an XIV, nr. 4187, 21 decembrie 2006, p. 22.
"EVZ a cam furat Raportul". în: Cotidianul, XV, nr. 301, 20 decembrie 2006 p. 5.
Gheorghiu, Lucian. "«Regimul comunist din România a fost ilegitim §i criminal»". în: Cotidianul, an XV, nr. 300, 19 decembrie 2006, p.4.
Ghinea, Cristian. "De ce n-are Tismäneanu §apcä?". în: Cotidianul, an XV, nr. 302, 21 decembrie 2006, p. 18.
Hera, Câlin. "PSD = PCR". în: Evenimentul Zilei, nr. 4669, 20 decembrie 2006, p. 8.
Hriban, Anca; Roncea, Victor. "Fuçereala". în: Ziua, an XIII, nr. 3808, 16/17 decembrie 2006, p. 5.
Ionitä, Ion M. "Monstruoasa coalitie". în: Adevärul, nr. 5117, 19 decembrie 2006, p. 7.
Lupea, Ioana. "Fantoma lui Lenin la PSD". în: Evenimentul Zilei, nr. 4663, 12 decembrie 2006a, p. 6.
Idem. "Ne prívente pe toti". în: Evenimentul Zilei, nr. 4667, 18 decembrie 2006b, p. 6.
Idem. "Vocea tipatä a totalitarismului". în: Evenimentul Zilei, nr. 4668, 19 decembrie 2006c, p. 6.
Marian, Mircea. "Bäsescu, huiduit prima oarä ca preçedinte". în: Adevärul, nr. 4897, 5 aprilie 2006a, p. A2.
Idem. "Se pregâteçte scandalul «Tismäneanu»". în: Adevärul, nr. 5115, 16 decembrie 2006b, p. 1.
Mihai, Florin. "Dobre a fost déclarât mort de Tismäneanu". în: Jurnalul National, an XV, nr. 4288, 12 aprilie 2007, p. 26-27.
Morar, loan T. "Ce facem cu premiul Dumitru Tinu?". în: Cotidianul, an XV, nr. 306, 28 decembrie 2006, p. 18.
"Olteanu î§i asumä istoria bunicii". în: Ziua, an XIII, nr. 3810, 19 decembrie 2006, p. 5.
Palade, Rodica. "Abanta nu se va rupe". în: Revista 22, an XVI, nr. 801, 12-18 iube 2005, p. 8-9.
Päträ§coniu, Cristian. "PSD, imbibât in PCR". în: Cotidianul, an XV, nr. 302, 21 decembrie 2006, p. 19.
Piciu, Dana. "Voiculescu: «Preçedintele, beneficiar al comunismului»". în: Jurnalul National, an XIV, nr. 4186, 20 decembrie 2006, p. 9.
Popescu, Simona. "Descätu§area Justitiei". în: România Liberä, nr. 4646, 22 iunie 2005, p. 3.
Prelipceanu, Nicolae. "Decembrie 1918, decembrie 1989, decembrie 2006". în: România Liberä, nr. 5107, 19 decembrie 2006, p. 1.
"Protestul oficial al Bisericii". în: Ziua, an XIII, nr. 3843, 31 ianuarie 2007b, p. 5.
Raport pentru condamnarea regimului politic comunist ca nelegitim §i criminal". In: "22 Plus", supliment Revista 22, an XIII, nr. 188, 21 martie 2006, 1-4.
Rädulescu, George. "Comunismul, înviat pentru o zi prin «actiunea autobuzul»". în: Adevärul, nr. 5119, 21 decembrie 2006, p. 6.
Revista 22, an XVII, nr 876, 19-25 decembrie 2006, p. 1-28.
"Révolta detinutilor politici". în: Ziua, an XIV, nr. 4100, 30 noiembrie 2007c, p. 5.
Roncea, Victor. "Raportul Tismäneanu este bun de maculatura", în: Ziua, an XIII, nr. 3905, 16 aprilie 2007, p. 4.
Ruse, Liliana; Negrutiu, Florín. "Steaua ro§ie bate svástica". în: Gândul, an II, nr. 504, 20 decembrie 2006, p. 4.
Silian, Sidonia.,Anticomunismul pe mai multe voci". în: Jurnalul National, an XV, nr. 4216, 27 ianuarie 2007, p. 5.
Çutu, Cristian. "Bäsescu atacä la Geoanä. Riposteazä Iliescu". în: Cotidianul, an XV, nr. 32, 21 decembrie 2006, p. 3.
"Tatäl meu a fost líder PNT, iar al domnului Tismäneanu, komintemist". în: Adevärul, nr. 5115, 18 decembrie 2006a, p. 11.
Tiu, Ilarion. "Crimele comunismului «marca» Tismäneanu", în: Jurnalul National, an XIV, nr. 4186, 20 decembrie 2006, p. 10.
Lucrärl generale §i spéciale
Emu, Vasile; Rogozeanu, Costi; Çiunea, Ciprian; Tichindeleanu, Ovidiu. Introducere la Iluzia anticomunismului: Lecturi critice ale Raportului Tismäneanu. Coordonatori: Vasile Emu, Costi Rogozeanu, Ciprian Çiulea, Ovidiu Tichindeleanu. Chiçinâu: Ed. Cartier, 2008.
Hogea, Alina. "Coming to Terms with the Communist Past in Romania: An Analysis of the Political and Media Discourse Concerning the Tismäneanu Report". în: Studies of Transition States and Societies, 2 (3), 2010, p. 16-30.
Moisa, Gabriel. Direcfii çi tendinfe m istoriografia româneascà: 1989-2006, Oradea: Ed. Universitätii din Oradea, 2007.
Ovidiu Çimonca. "Marea încercare: Raportul Comisiei Tismäneanu iese la luminä. Dialog cu Vladimir Tismäneanu". în: Vladimir Tismäneanu, Refuzul de a uita. Artico le §i comentarü politice (2006-2007), Bucureçti: Ed. Curtea Veche, 2007, p. 165-178.
"Scrisoare deschisä adresatä domnului Sorin ILIEÇIU". în: Caietele Revolufiei, nr. 4(11)/2007. http://irrd.ro/wp-content/uploads/2014/caitepdf/ll.pdf (accesat la data de 17 noiembrie 2014), p. 73-74.
Tismäneanu, Vladimir; Dobrincu, Dorin §i Vasile, Cristian (eds.). Comisia Prezidenfialä pentru Analiza Dictatura Comuniste în România: Raport Final. Bucureçti: Editura Humanitas, 2007.
Internet
"Acad. Dinu C. Giurescu desfiinteazä Raportul Tismäneanu". în: 9AM NEWS, 31 martie 2007a. http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-03-31/acad-dinu-c-giurescudesfiinteaza-raportul-tismaneanu.html (accesat la data de 17 noiembrie 2014).
Apel cätre preçedintele României Traían Bàsescu. http://www.gds.ong.ro/apel.htm (accesat la data de 15 noiembrie 2014).
Apel pentru România. http://www.memorialsighet.ro/index.php?option=com content&view=arti cle&id=347%3Aapel-pentru-romania-iunie-2005&catid=47%3Abreviarpentru-procesul-comunismului&Itemid= 154&lang=ro (accesat la data de 28 octombrie 2013).
"Cälin Popescu-Täriceanu: Consider raportul Tismäneanu justificat". în: Amos News, 18 decembrie 2006. http://www.amosnews.ro/arhiva/calin-popescu-tariceanu-considerraportul-tismaneanu-justifícat-18-12-2006 (accesat la data de 15 noiembrie 2014).
Comunicat de presä, Administraba Prezidenfialä, 21 decembrie 2006. http://www.presidencv.ro/? RID=htm&id= 126 (accesat la data de 17 noiembrie 2014).
Cornea, Andrei. "Comunismul nu e încâ istorie". în: Revista 22, 3 ianuarie 2007. http://www.revista22.ro/comunismul-nu-e-inca-istorie3332.html (accesat la data de 17 noiembrie 2014).
Dâdâcuç, Liviu. "Iliescu: A§a-zisul Raport Tismäneanu, o facäturä nefericitä, jignire a memoriei celor ce s-au jertfit". In: Mediafex, 12 octombrie 2009. http://www.mediafax.ro/politic/iliescu-asa-zisul-raport-tismaneanu-ofacatura-nefericita-iignire-a-memoriei-celor-ce-s-au-iertfit-4981595 (accesat la data de 15 noiembrie 2014).
PL-x nr. 282/2006, Proiectul Legii lustrafiei, privind limitarea temporarä a accesului la únele funcfii §i demnitäfi publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere §i din aparatul represiv al regimului comunist.
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=6394 (accesat la data de 18 aprilie 2014).
Pl-x nr. 545/2005, Propunere legislativä privind interzicerea accesului la demnitäfi §i funcfii publice, pentru o perioadä determinatä, a persoanelor care au facut parte din nomenclatura comunistä "LEGEA ANTINOMENCLATURÄ". http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=6206 (accesat la data de 13.11.2014).
"Ponta: Am avut o singurä micä ezitare légat de Tismäneanu - a scris o carte excelentä despre Iliescu". în: Gândul, 28 mai 2012. http://www.gandul.info/politica/ponta-am-avut-o-singura-mica-ezitarelegat-de-tismaneanu-a-scris-o-carte-excelenta-despre-iliescu-9678062 (accesat la data de 24 noiembrie 2014).
"Procesul comunismului". în: 9AM NEWS, 24 octombrie 2005. http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2005-10-24/procesulcomunismului.html (accesat la data de 15 noiembrie 2014).
Proclamafia pentru Romänia. http://www.asociatia21decembrie.ro/2005/04/proclamatia-pentruromania/ (accesat la data de 18 aprilie 2014).
Prof loan Scurtu: Tismäneanu face parte din aceea§i "fibrä intelectualä" cu Mihail Roller. în: "Ziariçti Online", 24 iunie 2011. http://www.ziaristionline.ro/2011/06/24/prof-ioan-scurtu-tismaneanuface-parte-din-aceeasi-%E2%80%9Efibra-intelectuala%E2%80%9D-cumihail-roller/ (accesat la data de 17 noiembrie 2014).
"«Raportul final» - un produs expirât". în: Art-emis, 10 ianuarie 2012. http://www.art-emis.ro/analize/780-raportul-final-un-produs-expirat.html (accesat la data de 19 aprilie 2014).
"Raportul Tismäneanu pus la zid de un analist CIA". în: 9AM NEWS, 27 octombrie 2007b. http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/75966/RaportulTismaneanu-pus-la-zid-de-un-analist-CIA.html (accesat la data de 17 noiembrie 2014).
Resolution 1481 (2006), Need for international condemnation of crimes of totalitarian communist regimes, Adunarea Parlamentará. http://assembly.coe.int/main.asp?link=/documents/adoptedtext/ta06/eresl 481.htm (accesat la data de 15 noiembrie 2014).
Tapalagä, Dan. "Vladimir Tismäneanu, amenintat eu moartea". în: Hotnews, 2 iunie 2007. http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1067952-vladimir-tismaneanuamenintat-moartea.htm (accesat la data de 17 noiembrie 2014).
"Vadim îi dä in judecatä pe Tismäneanu §i Patapievici". In: Realitatea.net, 22 decembrie 2006. http://www.realitatea.net/vadim-ii-dain-judecata-pe-tismaneanu-si-patapievici_32045.html (accesat la data de 15 noiembrie 2014).
Vlad Moghioroçi*
* Masterand, Facultatea de Istorie, Relatii Internationale, §tiinte Politice §i ^dintele Comunicärii, Universitatea din Oradea, [email protected]
You have requested "on-the-fly" machine translation of selected content from our databases. This functionality is provided solely for your convenience and is in no way intended to replace human translation. Show full disclaimer
Neither ProQuest nor its licensors make any representations or warranties with respect to the translations. The translations are automatically generated "AS IS" and "AS AVAILABLE" and are not retained in our systems. PROQUEST AND ITS LICENSORS SPECIFICALLY DISCLAIM ANY AND ALL EXPRESS OR IMPLIED WARRANTIES, INCLUDING WITHOUT LIMITATION, ANY WARRANTIES FOR AVAILABILITY, ACCURACY, TIMELINESS, COMPLETENESS, NON-INFRINGMENT, MERCHANTABILITY OR FITNESS FOR A PARTICULAR PURPOSE. Your use of the translations is subject to all use restrictions contained in your Electronic Products License Agreement and by using the translation functionality you agree to forgo any and all claims against ProQuest or its licensors for your use of the translation functionality and any output derived there from. Hide full disclaimer
Copyright Hiperboreea Dec 2014
Abstract
The aim of the paper is to present the reactions and the debates that followed the official condemnation of communism in Romania, which was based on the Tismaneanu Report. As expected, the main discussions regarding the report and the official condemnation where present on the political scene and in the media. Thus, the focus will be on the political reactions, referring here to the parliamentary parties, and on the debates that appeared in the media. Also other reactions are studied, such as the position of the Romanian Orthodox Church, the attitude of the academic sphere and opinions of the opponents of communism.
You have requested "on-the-fly" machine translation of selected content from our databases. This functionality is provided solely for your convenience and is in no way intended to replace human translation. Show full disclaimer
Neither ProQuest nor its licensors make any representations or warranties with respect to the translations. The translations are automatically generated "AS IS" and "AS AVAILABLE" and are not retained in our systems. PROQUEST AND ITS LICENSORS SPECIFICALLY DISCLAIM ANY AND ALL EXPRESS OR IMPLIED WARRANTIES, INCLUDING WITHOUT LIMITATION, ANY WARRANTIES FOR AVAILABILITY, ACCURACY, TIMELINESS, COMPLETENESS, NON-INFRINGMENT, MERCHANTABILITY OR FITNESS FOR A PARTICULAR PURPOSE. Your use of the translations is subject to all use restrictions contained in your Electronic Products License Agreement and by using the translation functionality you agree to forgo any and all claims against ProQuest or its licensors for your use of the translation functionality and any output derived there from. Hide full disclaimer