RELATIVISMUL LINGVISTIC ÎN PROVERBE/LINGUISTIC RELATIVISMIN PROVERBS

Abstract

The linguistic relativism appears as an attitude, a response to the language used to express a manner of thinking. People usually understand more than they say and can express. Proverbs make the link between speech and acts; people's deeds should be motivated through communication. All the proverbs bearing the symbol word convey an attitude not only towards communication, but also towards the community they represent. [PUBLICATION ABSTRACT]

Headnote

Abstract

The linguistic relativism appears as an attitude, a response to the language used to express a manner of thinking. People usually understand more than they say and can express. Proverbs make the link between speech and acts; people's deeds should be motivated through communication. All the proverbs bearing the symbol word convey an attitude not only towards communication, but also towards the community they represent.

Rezumat

Relativismul lingvistic apare ca o atitudine, un raspuns lingvistic folosit pentru a exprima o maniera de a gândi. Oamenii Înteleg mai mult decat spun si exprima. Proverbele fac legatura Între vorbire si actele de vorbire. Faptele oamenilor ar trebui sa fie motivate prin comunicare.Toate proverbele din câmpul semantic cuvânt/vorbire transmit o atitudine nu numai comunicarii ci si comunitatii pe care o reprezinta.

1. Relatia dintre limbaj si gândire a implicat, pe de o parte, exprimarea ca instrument de comunicare, si gândirea constituita pe de alta parte.

Secolul al XX-lea, aducând noi date si ipoteze, nu este decât o continuare fireasca a teoriei humboldtiene care sesiza diferenta dintre categoriile lingvistice, capabile sa determine si sa organizeze experienta sociala si perceptia lumii, structurata de limba materna. E. Sapir si B.L. Whorf au concluzionat ca modul În care percepem lumea fizica este programat de limbajul pe carel folosim. J. Fishman si P. Herriot au reactionat prin a sublinia ca limbajul influenteaza modul În care experienta umana este codificata.

Un limbaj determina, În mare masura, fragmentul de realitate, care Îi este asociat. Ansamblul experientelor personale si subiective, senzatiile si simtamintele care se asociaza cu aceste experiente pot conduce la relativismul lingvistic.

Cuvintele si frazele sunt Într-o relatie diferita vis-a-vis de experiente În comparatie cu formele cuvintelor si entitatile care arata maniera proprie fiecarui vorbitor de a construi sensurile limbii sale.

2. La o prima abordare, nimeni nu poate sa nege faptul ca proverbele transmit un standard moral, ca ele sunt fructul gândirii colective si ca au o functie educativa, fie de Îndreptare a unor fapte rele deja comise, fie de prevenire a Încalcarii unor reguli sociale. Folosirea proverbelor pentru a reconstrui sistemul moral al unei culturi este strâns legata de mesajul transmis, dar si de situatia care-l impune. Între folosire si sens, proverbul a devenit din ce În ce mai dependent de context.

Ca indicatori ai unei atitudini culturale, proverbele pot sa apara sub diverse variante, dar continând aceeasi "unitate lingvistica", mai dezvoltata sau mai redusa. Acestei "unitati lingvistice" (este termenul pe care noi Îl preferam morfemului sau sintagmei - n.n) Îi corespunde un sens relativ constant sau denumit de unii cercetatori1 sens de baza. Este primul pas pentru analiza unor idei sau atitudini, ceea ce conduce la recunoasterea unor norme si a unor tipare culturale.

3. Comunicarea interumana a fost si ea trecuta prin filtrul normelor culturale, cu atât mai mult cu cât etnografia demersului comunicational ofera o baza de comparatie pentru Întelegerea diverselor functii ale limbii În societate. Proverbul se dovedeste, deci, nu numai obiect de studiu, ci un aspect al comunicarii orale.

4. Cum ne identificam atitudinea fata de proverbe, socotindu-le "etno-semne", demersul nostru va avea o dubla si concomitenta orientare, atât onomasiologica (legarea aceluiasi concept de mai multe unitati lexicale), cât si semasiologica (legarea aceleiasi unitati lexicale de o serie de concepte diferite). Ne-am fixat aria de investigare asupra etnocâmpului "vorba", corpusul limitându-se la 60 de unitati paremiologice, extrase din trei microcolectii centrate asupra proverbului românesc (Negreanu, Hintescu, Gheorghe). Cele trei micro-colectii au cel putin doua elemente comune: aparitia relativ simultana (1983-1986) si proverbele românesti În cadrul proverbelor lumii romanice. La acest fundal romanic voi aduce argumentele oferite de variantele englezesti ale proverbelor retinute spre analiza (si grupate În anexa nr. 1) la care, punctat, voi face referiri si la variantele americane.

5. Statistic evaluând, unitatile lingvistice "vorba" (cu varianta "cuvânt" ca element al diverselor paremii), "a vorbi", "vorbitor" reprezinta un procent foarte mic În ansamblul microcolectiilor (1,3% - raportarea fiind facuta la ansamblul de 4548 de unitati paremiologice - colectia Hintescu). Daca Însa raportarea este facuta, luând În considerare densitatea elementului romanic, putem accepta ideea unei atitudini pozitive fata de comunicare. Cele mai multe accentueaza valoarea "vorbei"/"cuvântului" În relatiile interpersonale:

Rom.: "Vorba buna /Mult aduna";

"Vorba dulce /Mult aduce".

Fr.: "Douces paroles n'écorchent pas la langue".

Eng.: "There is great force hidden in a sweet command".

În contextul relatiilor interpersonale, proverbele (si implicit sistemul lingvistic al limbii În cauza) par sa puna accentul pe:

. participantii la dialog:

Rom.: "Vorbitorii seamana, tacutii recolteaza".

Fr.: "Ce que je dis à vous, ma nièce, c'est pour vous, mon neveu».

Eng.: "Deeds are males, words are females".

. actul de comunicare si valoarea lui:

Rom.: "Unii vorbesc ce stiu, altii stiu ce vorbesc".

Fr.: "Qui parle sème, qui écoute recueille».

Eng.: "Good words without deeds are rushes and reeds".

. rezultatul comunicarii:

Rom: "Unde-i vorba multa, acolo-i treaba scurta".

Fr.: "Les plus grands parleurs ne sont pas les plus grands faiseurs".

Eng.: "Actions speak louder than words".

Evitarea "vorbei" (fara rost) sau dramuirea "vorbei" apare În cele mai multe proverbe:

Rom.: "Vorba e de argint, tacerea e de aur".

Fr.: "La parole est d'argent, le silence et d'or".

Eng.: "Speech is silver, silence is golden".

(identitate perfecta Între termeni si entitatile comparate).

Desi valoarea "vorbei" este recunoscuta de toate sistemele lingvistice analizate, proverbele Îndeamna la economisirea cuvintelor. Variantele americane ale cunoscutului "Speech is silver, silence is golden" implica calitatea omului, Întelepciunea lui:

"A wise man keeps a still tongue".

"Men of few words are the best men".

Proverbele americane reunesc nevoia evidenta a comunicarii, dar lanseaza, În acelasi timp, Îndemnul la folosirea cu moderatie a vorbelor. În contextul etnocâmpului "prietenie/prieten", vorbele sunt uneori de prisos:

"Few words are best among friends of long standing".

Agresiunea fizica este uneori echivalata cu puterea unui cuvânt:

"A word and a stone let go can not be recalled".

Volubilitatea este, uneori, considerata lipsa de educatie:

"Large mouth, small manners".

Mai mult decât atât, vorbirea este asortata si cu lipsa de rezultate:

"Big talk won't boil the pot".

"Talk does not cook rice".

Suspiciunea privind irosirea timpului prin "vorbire" este legata de o valoare culturala mult pretuita de americani: dorinta de a realiza ceva, de a obtine rezultatul dorit. Cel care Întreprinde ceva, cel care construieste sunt personaje admirate de societatea americana, sunt oameni de actiune. Legatura dintre vorbire si realizare este redata de proverbele de mai larga sau mai restrânsa circulatie:

"He will never get a good thing cheap, that is afraid to ask the price".

"Nothing ask, nothing have".

Proverbul "Money talks" nu implica neaparat vorbirea, dar este interesant de notat ca asertiunea de mai sus echivaleaza banul cu o conditie a comunicarii. Vorbirea nu trebuie sa Împiedice actiunea, trebuie, dimpotriva, sa o stimuleze În asa fel Încât rezultatul actiunii sa fie masura vorbirii.

6. Expresia lexicala a proverbelor analizate se datoreaza corelatiilor În care intra termenii vorba, vorbitor, a vorbi, cuvânt. Etnocâmpul2 vorba cuprinde si microtextele bazate pe formele verbale a grai, a tacea, a sti, secondate de forme nominale ca: vrajba, minciuna, adevar, isprava, gând, fapta. Microtextele care alcatuiesc etnocâmpul vorba cuprind forme adjectivale, menite sa sugereze calitati:

"Vorba buna..."/Vorba dulce... mult aduce";

"Cuvântul bun unge".

sau defecte:

"Cu vorba Îmbolditoare

Îl atinge unde-l doare".

Relatiile care se stabilesc Între termenii etnocâmpului vorba pot face legatura:

. dintre entitatile având trasatura [+animat] si cele având trasatura [-animat]:

"Gura ucide mai mult decât sabia".

. dintre om si animal sau un fenomen meteorologic:

"Cuvântul e ca vântul/nu se ajunge nici cu armasarul/nici cu ogarul".

. dintre diverse categorii de oameni:

"Vorba de om sarac nimeni n-o asculta".

"Cuvântul la cel viclean, ca undita la pescar".

Grafic, relatiile dintre termenii mentionati pot fi reprezentate astfel:

7. Din cele analizate pâna acum putem retine urmatoarele aspecte:

. exista o strânsa legatura Între vorba si fapta; actiunile oamenilor trebuie sa fie motivate prin comunicare.

. cele mai multe proverbe accentueaza rolul vorbirii În obtinerea rezultatului unei actiuni sau În caracterizarea oamenilor.

. toate proverbele aflate sub influenta etnocâmpului vorba exprima, de fapt, o atitudine fata de comunicare, dar si fata de comunitatea În care ele circula.

References

Bibliografia

KIRSHENBLATT-GIMBLETT, B. Toward a Theory of Proverb Meaning //Proverbium, No. 22, 1973. P. 821- 827//DE CARO, Fr. Talk is Cheap. Proverbium Yearbook of International Proverb Scholarship. No. 4, 1987 [=Kirshenblatt-Gimblett, 1973].

MARCUS, S. Relativismul lingvistic // SCL XL, 1996. P. 111-115 [=Marcus, 1996].

NEGREANU, C. Structura Proverbelor Românesti. Bucuresti: Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1983 [=Negreanu, 1983].

Appendix

Anexa

NEGREANU, C. Structura Proverbelor Românesti, Bucuresti: Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1983:

1. "Vai de cel ce nu stie nici când sa graiasca nici când sa taca, dar cu mult mai vai de cel ce nu stie nici ce sa graiasca, nici ce sa taca".

2. "VÎntul atâta focul si vorba vrajba".

3. "Vorba buna/Mult aduna".

4. "Vorba de rau se duce cu glontul si n-o poti ajunge nici c-o suta de armasari".

5. "Vorba dulce/Mult aduce".

6. "Vorba, vorba/Treaba, treaba".

7. "Vorba de om sarac nimeni n-o asculta, fie cÎt de scumpa".

8. "Vorbesti de lup si lupul la usa".

9. "Vorbitorii seamana, tacutii recolteaza".

10. "Unii vorbesc ce stiu, altii stiu ce vorbesc".

11. «Si minciuna e vorba, dar vremea descopera adevarul".

12. «Unde e vorba multa/Acolo e treaba scurta".

13. "Unde-i vorba multa/Acolo nestiinta-i cu mult mai multa".

14. "Putine cuvinte si isprava mai buna".

15. «Cuvântul aspru scârba aduce, iar cuvântul dulce dragoste".

16. «Cuvântul bun unge /Si cel rau Împunge".

17. «Cuvântul cât de mic, isprava mare ne arata, ca aluatul, cât de mic, framântatura mare dospeste".

18. «Cuvântul cum iese din gurã, nicicum nu se mai Întoarce, de aceea sa bagi de seamã, cÎnd, cu cine si ce graiesti, ca nicicum sa gresesti".

19. «Cuvântul e ca vÎntul/nu se ajunge nici cu armasarul/nici cu ogarul".

20. «CuvÎntul omului - icoana gÎndului, faptele lui - icoana sufletului".

HINTESCU, C. Proverbele Românilor. Faclia, 1985:

1. "Vorba asta e de când cu mosii putrezi".

2. "Vorba de rau mai lesne se crede".

3. "Vorba de rau omul prea lesne o crede".

4. "Vorbe fara glume, ca bucatele fara sare".

5. "Vorba Înca-si are timpul ei".

6. "Vorba multa-i saracia omului".

7. "Vorba-si are si ea vreamea ei /Iar nu sa o trÎntesti cÎnd vrei".

8. "Vorbe de frica".

9. "Vorbeste ca o moara neferecata".

10. "Vorbeste cu dusii dupa lume".

11. «Vorbeste cÎte În luna si În soare".

12. «Vorbeste verzi si uscate".

13. "Vorbitor ca o rÎndunea, ce gura nicicum nu Îi tace".

14. "Cuvintele cele lungi ung, iar cele rele Împung".

15. "CuvÎntul e ca vântul, nu se ajunge nici cu armasarul, nici cu ogarul".

16. "CuvÎntul la cel viclean, ca undita la pescar".

17. «Cu vorba Îmbolditoare /Il atinge unde-l doare".

Sfaturi Întelepte

"Fugi de fleacuri si de vorbe nebune".

"Sa vorbesti tot adevarul".

GHEORGHE, G. Proverbele românesti si proverbele lumii romanice. Bucuresti: Albatros, 1986:

1. "Cine vorbeste lucrul, nu-l sporeste".

2. "Cine vorbeste mult face putin".

3. "Cine vorbeste multe, ori stie, ori minte multe".

4. "Cine vorbeste seamana, cine asculta culege".

5. "Cine vorbeste vinde, cine asculta cumpara".

6. "CÎte capete, atÎtea si vorbe desarte".

7. "CÎte cuvinte le zici, le vinzi, si cÎte nu le zici, le cumperi".

8. "Cu vorba buna si pe dracul Îmblânzesti".

9. "Vorba buna mult aduna".

10. "Vorba ce zboara odata nu se mai Întoarce".

11. "Vorba dac-o scapi din gura n-o mai poti prinde".

12. "Vorba dulce mult aduce (oase frÎnge)".

13. "Vorba e de argint, tacerea e de aur".

14. "Vorba multa nu e fara minciuni".

15. "Vorba vorba aduce".

16. "Vorbele cele dulci deschid poarta cea de fier".

17. "Vorbesc soacrei sa priceapa una.

18. "Vorbesti de dracul si el e din deraptul (dindaratul) tau".

19. "Vorbesti de lup si lupul la usa".