Content area
Full Text
ABSTRACT
The judicial practice, including that of the Supreme Court, reveals difficulties in applying the sanction of nullity, in particular in case of virtual nullities. In this context, the author shows that it is necessary an applied analysis of the theory of nullity, in order to establish a staging of the judicial approach undertaken for applying this sanction. An interdisciplinary approach for the purpose of establishing the role of the condition of injury in such approach contributes to the avoidance of the confusion of the virtual nullity with the relative one.
Key words: stages in applying the sanction of nullity; virtual nullity; relative nullity; vice of unlawfulness; condition of injury; sanction of non-existence; sanction of disregard; plea of unlawfulness; unwritten clauses.
1. Preliminarii. Clasa nulitatilor virtuale are o importanta deosebita în demersul judiciar de aplicare a sanctiunii nulitatii. Astfel, în conditiile vechiului Cod de procedura civila, cea mai mare pondere în materie o aveau nulitatile virtuale. Si în dreptul civil doctrina constata ca marea majoritate a nulitatilor face parte din categoria celor virtuale1. Mai mult, comparativ cu nulitatile exprese, în cazul nulitatilor virtuale, cel care invoca o atare nulitate are o situatie mai grea decât cea aferenta primei clase de nulitati. El are obligatia de a dovedi existenta unei vatamari cauzate lui prin încalcarea normei de procedura cu ocazia întocmirii actului procedural a carui nulitate se invoca si sa justifice ca nu pot fi înlaturate altfel consecintele acesteia, decât prin anularea actului2.
O situatie asemanatoare întâlnim si în dreptul administrativ. Art. 1 din Legea nr. 554/20043 instituie, în principiu, acelasi gen de nulitati, specificând si el conditia vatamarii celui care invoca nulitatea, cu consecinta ca trebuie sa dovedeasca existenta acestei vatamari4. Delimitarea acestei clase de nulitati de cea a nulitatilor relative, fiecare clasa fiind configurata însa dupa alt criteriu, a relevat dificultati. Pentru confirmarea acestor dificultati, este suficient sa observam ca si o decizie a instantei supreme a fost criticata tocmai pe considerentul ca autorii acesteia ar fi confundat o nulitate virtuala cu una relativa5. Astfel, instanta suprema a calificat ca nulitate relativa acel gen de nulitate ce decurge din încalcarea normei continute de art. 16 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr. 2/20016 referitoare la obligativitatea consemnarii obiectiunilor contravenientului în procesul-verbal contraventional, pe considerentul...