"Sa nu [în]juri strâmb..." Înjuraturi românesti care contin antroponime (II): niveluri constitutive si semantic-referentiale

Abstract

Swearing is a special kind of expressive speech act, whose use is restricted by certain pragmatic parameters that are determined by a given situation of communication (the interlocutors' social role status and their relationship - deference / intimacy - among others). Structurally, expletives are small-sized verbal sequences. They usually display a standard pattern of construction: - a verb, in the subjunctive or conditional mood with an imperative value (1st, 2nd or 3rd person sg. / pl.) or in the imperative mood (2nd person sg. / pl.), occupies the first position in the utterance. It is most often chosen from the sexually connoted and diaphasically marked register of language: see, for instance, the counterpart of the standard language verb phrases a avea contact sexual 'to have sexual intercourse' and a întretine contact sexual 'to engage in sexual intercourse' or of the verbs a se împerechea 'to mate' and a se acupla 'to copulate' in the slang language of expletives (a (se) fute 'to fuck'). The swear verb is followed by: - a clitic (an unstressed pronoun), -te (2nd person sg.) / -va (2nd person pl.), syntactically functioning as a direct object and identifying the patient of the expletive expressive speech act, and by - an anthroponym designating the referent, a real individual ( Ceausescu) or fictional figure (Aladin), who is "invited" in absentia (by means of evocation) to (fancifully) act out / to perform the action expressed by the verb. The present paper proposes a classification and analysis of Romanian expletives that contain anthroponyms on three levels: grammatical, semantic-stylistic and suprasentential (textual-discursive). To support our subsequent arguments, we make use of precepts specific to the following linguistic subjects: functional grammar, pragmastylistics, speech act theory and sociolinguistics. The corpus explored was compiled by the authors and includes genuine expressive speech acts (i. e. expletives), taken from spoken or written (Internet) spontaneous interactions.

Headnote

Key-words: swearing, expressive speech act, anthroponym, pragmastylistics, sociolinguistics

5. Niveluri de analiza1

5.1. Nivel gramatical

Înjuraturi cu centru verbal

Verbele care comporta sensurile principalelor înjuraturi românesti se afla, în special, la modurile conjunctiv, conditional-optativ si imperativ.

- Verb-centru de grup la modul conjunctiv inversat2

Conjunctivul este modul actiunii/ starii prezentate ca posibilitate (potentialitate) (vezi GBLR 2010: 235), folosit în înjuratura pentru potentarea fortei ilocutionare (exprima sentimente intense, "explozii verbale", vezi Ghiorghias 2004). Contextele ocurentiale selectate redau conjunctivul nemarcat morfematic:

- înjuraturi cu nume ale reprezentantilor divinitatii vetero - si noutestamentare:

Futu-ti Cristosii ma-tii!, Futu-ti Dumnezeii ma-tii!, Futa-te Dumnezeu!, Futa-te Noe!, Futa-te Sfântu Petru / Sâmpetru!, Futa-te Zebedeu / Zevedeu! (personaj biblic, tatal apostolilor Iacov si Ioan)

- înjuraturi cu personaje fictive:

Futa-te Aladin (cu lampa lui fermecata)!

- înjuraturi cu nume de artisti:

Futa-te Alain Delon!

- înjuraturi cu nume de personalitati istorice, mitologice:

Futa-te Ana Pauker!, Futa-te Hector!, Futa-te Hitler!, Futa-te Iorga!, Futa-te Lenin!, Futa-te Maniu!, Futa-te Stalin!

- înjuraturi cu nume de oameni obisnuiti:

Futa-te Costel!, Futa-te Gâtu!, Bage Mitru pula-n tine!, Futa-te Morica lu' Soare!

- înjuraturi cu nume de persoane de alta etnie:

Futa-te Itic!, Futa-te Pista!

Verbul din constructiile Fut pe Ilonka!, Fut pe Izaura!, Fut pe Rifka! îl consideram tot la conjunctiv (fara morfemul sa), în ciuda aparentei sale de indicativ, deoarece semantica hortativ-deziderativa este evidenta.

- Verb-centru de grup la modul conditional -optativ inversat

Conditionalul-optativ exprima o modalizare volitiva (dorinta) (vezi GBLR 2010: 238). Cele mai productive structuri sunt cele care au intercalat între auxiliarul optativului si verbul de conjugat un clitic pronominal (cf. si Ghiorghias 2004). Este de remarcat patrunderea recenta a unor verbe (de exemplu, a bea) în rândul celor specializate pentru înjuraturi, urmate de diverse pozitii sintactice:

- subiect: Be-te-ar Zoli!

- locativ: Duce-te-ar Ioni la cimitir!

- obiect direct: Fute-l-ai pe Ceausescu!

- sociativ: Fute-m-as cu Petre Roman!

- instrumental: Da-o-ar Zoli cu bomba-n tine!

Crapa-te-ar Zoli!, Duce-te-ar Ioni la Zoli! (Ioni e soferul masinii care transporta cadavrele la morga din Baia Mare sau de la morga la cimitir), Fute-o-ai pe Marisca! (Marisca = depravata satului), Taia-te-ar Zoli!, Tuca-te-ar Marie în cur!

- Verb-centru de grup la modul imperativ

Ca mod al injonctiunii, imperativul contribuie la consolidarea valorii exacte a enunturilor. În cazul înjuraturilor, sensul insultator dinamic al expresiilor imperative este deturnat într-unul deziderativ, exclamativ. Este motivul pentru care unele înjuraturi au forta ilocutionara - constitutiv "taioasa", dura - atenuata, în virtutea învecinarii lor cu exclamatia: Du-te-n pula lui Zebedeu / Zevedeu!

5.2. Nivel semantico-stilistic

Se considera ca unele expresii au o functie ofensatoare (prin urmare, au rol de înjuraturi) din cauza modului în care se refera la domeniile semantice de care apartin si pe care, în contexte neutre afectiv, nu le regasim tratate altfel decât cu simtul masurii: religia, familia, etnia, sexualitatea, aspecte legate de fiziologia umana etc. Caracterul insultator al acestor formule nu este redat, însa, de cuvintele care le compun, ci de sensurile pe care le degaja si carora le-au fost asociate - la nivelul unei comunitati - valori si atitudini socioculturale negative. Altfel spus, "Words referring to offensive concepts become offensive words" (Jay 2000: 153). Si în cazul înjuraturilor, antroponimele ai caror "referenti initiali" (vezi Gary-Prieur 2009) sunt perceputi depreciativ de catre comunitate - sau sunt implicati în actiuni negative - preiau valorizarile peiorative ale purtatorilor.

În functie de antroponimele continute, înjuraturile avute în vedere pot fi clasificate în functie de mai multe criterii:

(a) apartenenta etnica: înjuraturi care contin nume specifice anumitor etnii, în special minoritati: Fut pe Ilonka, Futa-te Pista (pentru maghiari), Futa-te Itic (pentru evrei). În primul caz, ambele prenume (cel feminin, Ilonka, si cel masculin, Pista, cu ortografia românizata - Pista, forma diminutivala a numelui Istvan) sunt transparente în ce priveste etnia pe care o sugereaza si trimit, cu mare probabilitate, la relatiile social-istorice tensionate dintre majoritatea româneasca si minoritatea conlocuitoare maghiara. În ultimul exemplu, prenumele reflecta imaginea evreilor în spatiul românesc, imagine ilustrata si printr-o serie de bancuri cu/despre evrei. În acestea pare a se gasi motivatia utilizarii antroponimului în înjuratura citata, accentuându-se imaginea negativa, stereotipa a evreului foarte inteligent, dar care îsi foloseste abilitatea în scopul obtinerii unui avantaj si al pagubirii persoanei cu care doreste sa stabileasca legaturi comerciale.

Se poate observa, asadar, ca atât în aceste exemple, cât si în altele analizate mai jos, verbul a fute nu este folosit denotativ, ci este conotat cu sensul "a nenoroci".

(b) posibilitatea de reperare reala a referentului: înjuraturi care contin numele unor persoane reale: Be-te-ar / Crapa-te-ar / Taie-te-ar Zoli (un fost asistent la morga spitalului din Baia Mare. "Folclorul urban" spune ca ar fi întretinut relatii sexuale cu o tânara aflata în moarte clinica, iar în timpul actului sexual, aceasta si-a revenit. Astfel, Zoli este considerat, pe de o parte, violator de cadavre, iar, pe de alta parte, familia tinerei îl considera un binefacator); Duce-te-ar Iani la cimitir / la Zoli (se spune ca Iani este numele unui sofer care transporta cadavrele la morga sau de la morga la cimitir); Futa-te Costel (prenumele unui individ considerat foarte prost); Futa-te Gâtu (porecla unui individ cu aspect fizic neplacut); Fute-o-ai pe Marisca (prenumele unei femei considerate cea mai depravata în comunitatea de unde provine înjuratura).

Dupa cum se poate observa, pentru identificarea referentului (executantului actiunii circumscrise de verb) si, implicit, pentru decodarea corecta a mesajului comportat de înjuratura, este necesar ca atât emitatorul, cât si destinatarul sa beneficieze de o "istorie conversationala" comuna, sa împartaseasca acelasi fond de "cunostinte enciclopedice", în afara caruia efectul scontat la emitere ar ramâne suspendat.

(c) imposibilitatea de reperare reala a referentului - înjuraturi care contin numele unor personaje fictive, în special din opere literare, cinematografie si mitologie: Cupla-te-ai cu Muma Padurii în dosul surii (Muma Padurii este un personaj feminin din mitologia româneasca, un spirit al padurii în chip de femeie batrâna si urâta, care are abilitatea de a-si schimba înfatisarea); Fut pe Izaura (dupa numele protagonistei din telenovela Sclava Isaura, difuzata în România la începutul anilor 90); Futa-te Aladin (cu lampa lui fermecata) (probabil din cauza profesiei necinstite a personajului); Futa-te / Du-te-n pula lui Hector (cu trimitere la forta fizica a eroului); Nimeri-te-ar Cupidon (în ciuda mesajului aparent pozitiv - alocutorului i se ureaza sa se îndragosteasca -, formula este utilizata eufemistic, tocmai pentru a se evita folosirea unor înjuraturi "adevarate").

(d) impactul sociocultural al referentului originar al antroponimului respectiv - înjuraturi care contin numele unor indivizi notorii din diverse domenii:

- politica: Futa-te Ana Pauker (unul dintre promotorii instituirii regimului comunist în România); Futa-te Hitler; Futa-te Iorga (figura importanta în cultura si politica româneasca din perioada interbelica, de orientare centru-dreapta si antisemita); Futa-te Lenin; Futa-te Stalin; Fute-l-ai pe Ceausescu (presedintele Republicii Socialiste România din 1967 pâna la caderea regimului); Fute-m-as cu Petre Roman (politician român, fost prim-ministru în perioada imediat urmatoare Revolutiei din 1989);

- film s i televiziune: Baga-si-ar suricatele lu' Steve Erwin p*la în curu' vostru de jegosi (http://peperonity.com/blogs/by.capone/51285182/51285465) (dupa numele lui Steve Irwin, ecologist si realizator de emisiuni TV despre animale salbatice); Futa-te Alain Delon (dincolo de referirea la celebrul actor francez - dar pornind de la aceasta -, numele Alain Delon poate fi interpretat si într-un cadru mai restrâns: este porecla, prin antifraza, a unui barbat cu aspect fizic dezagreabil, recunoscut în comunitatea urbana / rurala de rezidenta dupa o jacheta care amintea de stilul vestimentar al actorului francez);

- muzica: Trazni-v-as mamicile cu fulgeru' de la Metallica (http://peperonity.com/blogs/by.capone/51285182/51285465);

- sport: Baga-si-ar Curtis Axel titlul intercontinental în pi*da mamii voastre (numele unui luptator profesionist de origine americana); Sa moara ma-ta calcata cu tractoru' de Michael Schumacher (http://peperonity.com/blogs/by.capone/51285182/51285465).

Asa cum se poate observa în exemplele enumerate, impactul sociocultural nu este probat decât sporadic în cazul persoanelor a caror faima s-a instituit în prezentul imediat (Nu vrem bani, nu vrem valuta, / Vrem pe Roman sa ne futa) (de exemplu, nu am gasit înjuraturi cu fostul presedinte al României, Traian Basescu, sau cu primministrul Victor Ponta, desi au fost / sunt prezente relativ controversate în spatiul public), în schimb, este evident în cazul celor care si-au câstigat renumele în timp.

(e) apartenenta la o realitate transcendentala (metarealitate): înjuraturi care contin nume din sfera sacrului: (Futu-ti) Cristosii (si biserica) ma-tii, Futa-te Cristos; Dumnezo în statiune / si-o scândura, (Futu-ti) Dumnezeii ma-tii, Futa-te Dumnezeu; Futa-te Dracu; Futa-te Noe; Futa-te pula lui Adam; Futa-te Sfântu Petru; Futa-te / În pula lui Zebedeu / Zevedeu; Istenu' care te-o facut. Apelul la acestea se face în conditii extreme, deoarece sunt resimtite de locutori ca fiind, alaturi de înjuraturile al caror referent este mama persoanei înjurate, cele mai grave pe scara valorilor morale, emotionale. Jay (2000: 197) evidentiaza vechimea înjuraturilor cu trimitere la sacralitate, subliniind ca acestea si-au pastrat caracterul injurios de-a lungul timpului. În plus, cel putin în cazul blasfemiilor care nu contin nume religioase, Jay (2000: 197) considera ca impactul afectiv al acestor înjuraturi s-a diminuat simtitor în ultimele decenii: "Speakers are highly likely (+) to use profanities because profanity (e. g., damn) is less offensive than sexually explicit language (e. g., cunt) or aggressive speech (e. g., fuck you)" (Jay 2000: 197). De asemenea, trebuie remarcat ca, în situatiile discutate mai sus, verbul a fute este utilizat cu sens figurat ("a nenoroci, a distruge")3.

5.3. Nivel transfrastic (textual-discursiv)

Realizata ca raspuns la un eveniment extralingvistic, înjuratura comporta, pe lânga sensul literal al constructiei lexico-gramaticale (care este sau nu actualizat în momentul performarii ei), si un înteles non-literal, asociativ, atribuit secventei lingvistice de catre locutorul care o produce (vezi Searle 1993: 117-118). La nivelul discursului, structura fixa a înjuraturilor permite alocutorului sa identifice rapid forta ilocutionara a mesajului (negativ sau pozitiv) (tema) si sa-si concentreze atentia asupra elementelor "noi" (rema) din interventia acestuia:

The performer can use well-rehearsed strings to relieve the pressure on productive fluency, confident that this material will come out effortlessly and without thought. Meanwhile, the audience, recognizing that a formulaic string has begun, can bypass full decoding and use the recurrent material as a means of locating and isolating what is new (Wray 2009: 268).

Daca în cazul altor forme de limbaj cliseizat (cum ar fi cel liturgic sau juridic), statutul performativ al textelor devine nul când ele sufera modificari (vezi Wray 2009: 268), în ceea ce priveste înjuraturile, usoara flexibilitate a tiparului de constructie (de exemplu, posibilitatea aglomerarii numelor/entitatilor invocate sau a actiunilor exprimate) nu stirbeste natura performativa a acestor enunturi, ci o întareste:

5.3.1. Futu-ti dumnezeii ma-tii, cretule, primar cretin - mi-ai distrus orasul.

Ti-ai început mandatele de prostalau cu un incendiu pus la biserica evanghelica, altfel, un bou ca tine nu vota nici dracu, atâta erai de prost, de bovin, mult mai bovin decât moldovan, care parea un bou blând, cumsecade.

Nu, tu erai un bou si prost, si rau, rautacios, frustrat

(http://koaiegrele.blogspot.ro/2013/07/futu-ti-dumnezeii-ma-tii-cretule.html).

Înjuratura evoca mai multi Dumnezei (a se vedea forma de plural) dintr -o religie politeista (vs. monoteista), invocata cu titlu de binecuvântare, de ajutor, de care imprecatorul se dezice (dumnezeii acestia sunt ai altora, nu ai lui). În cazul în care imprecatia ar avea forma de singular, aceasta ar functiona cu valoare de convingere în ce priveste faptele asertate (vezi pe Dumnezeul meu, pe legea mea).

Forma trunchiata a apelativului feminin (ma- < mama) desemneaza (aproape invariabil) transmiterea unor tare ereditare, surprinse întotdeauna prin intermediul înjuraturii, si care îsi verifica validitatea doar pentru acest context de utilizare (cretin, prostalau etc.).

5.3.2. Futu-ti Pastele si Cristosii mortilor ma-tii! (http://roacheru.wordpress.com/2011/01/11/futu-ti-mortii-ma-tii-de-cretina/)

Este o aluzie la contextul biblic al Învierii (si de aceasta data sub forma pluralului articulat hotarât - Cristosii).

5.3.3. Futu-ti dumnezeii si cristosii ma-tii de cacat Împutit! Sa Îmi bag pula În ma-ta de hot poponar ce esti! Sa ma pis pe toti mortii ma-tii!

Baga-mi-as pula în crucea ta si sa îmi sugi pula cu Prea Înaltul muist al B.O.R. si cu pamântul lu' dumnezeul ma-tii, cristosul si altarul pulii mele! Sa îmi suga pula toata biserica!

(https://www.facebook.com/eusuntdumnezeu/posts/459029484181543)

În structura (unui locutor feminin / masculin) îmi bag pula în ma-ta, destinatarul poate implicita si deduce (prin inferenta) ca, daca actul acuplarii ar fi avut alti protagonisti, produsul de conceptie nu ar fi fost un avorton (cacat, hot, poponar).

Prin semnificatia alocata numelui sau, eusuntdumnezeu, utilizatorul impliciteaza ca lui i se închina, prin actul felatiei, toata biserica. Se încalca, astfel, prima porunca dumnezeiasca (din cele 10): Eu sunt Domnul Dumnezeul tau, sa nu ai dumnezei straini înaintea mea... si nu se recunoaste principalul adevar de credinta (este numai un singur Dumnezeu).

5.3.4. Resuscitarea cazului Visinescu, fostul sef al penitenciarului de la Râmnicu-Sarat în perioada 1956-1963, a adus în atentie doua situatii mai putin discutate în perioada ultimilor ani. Prima priveste modul cum se comporta Alexandru Visinescu, acum, la 88 de ani. Am tot ascultat marturiile victimelor, dar este revelator sa vedem ce mai spun tortionarii. Alexandru Visinescu este un pensionar linistit, probabil cu plata întretinerii "la zi", care face scurte si vioaie plimbari dupa lapte, pâine si mahorca, si care nu vrea sa-si aminteasca. Câtiva ziaristi si cameramani l-au zgândarit în fata blocului, întrebându-l daca se simte vinovat, iar fostul securist Visinescu le-a raspuns ca asa erau vremurile. La insistentele ziaristilor, fostul sef al penitenciarului Râmnicu-Sarat s-a enervat si a trântit un "Futu-ti Cristosul ma-tii sa-ti fut". O imagine relevanta si pilduitoare pentru momentul pe care îl traversam. M-am întrebat - si n-am un raspuns precis - de unde provin înjuraturile cu "Cristosi" si "Dumnezei".

Acestea, probabil, sunt inventia anilor de teroare comunista. Detinutul, în celula sa, se mai ruga, probabil ca spunea în gând câte o rugaciune. Uneori, la apelul de dimineata sau de seara, detinutului i se citeau pe buze cuvinte, soptea o rugaciune, poate ca se auzea nedeslusit un "Doamne...", cuvânt spus cu fereala, poate si un scurt "Doamne, apara-ma!" sau "Doamne, ajuta-ma!". Iar gardianul, vigilent, venea peste el cu pumnii si cu picioarele si zicea "Ce faci, ba, te rogi?" si urma înjuratura. Nu era suficienta bataia, trebuia si o înjuratura. Ma întreb de ce pe acest om, Alexandru Visinescu, nu l-a întrebat nimeni de sanatate atâtia ani? Si tare as vrea sa aflu ce imagine a lasat locatarilor blocului! Într -o alta secventa, înainte de înjuratura, îl vedem cum deschide usa de la bloc unei doamne si îi spune "Poftiti! Intrati, doamna!". Probabil ca trecea drept un batrânel simpatic, educat ("asta are educatie, nu gluma, uite cum saruta mîna doamnelor si cum le invita sa paseasca în lift"), care nu bea, nu face scandal, nu da petreceri pîna în noapte, e un locatar model, nu ca tâncii astia care toata ziua, buna ziua, tipa, urla si pleaca la meci sa -l vada pe Bourceanu si pe Szukala. O viata fara niciun rid al constiintei, fara nicio încretitura provocata de amintiri. Sa stai si sa te bucuri de pensie, fara griji, fara apasari, fara chinuri existentiale, deschizând doamnelor usa la lift. (http://www.observatorcultural.ro/Demisii-injuraturi-si-condamnari*articleID_28992-articles_details.html)

În spatiul carceral, tortionarul îsi avea / propovaduia propria-i "credinta": cea a umilintelor de orice fel (fizice, morale, sociale etc.); pe de alta parte, cel persecutat îsi avea/propovaduia religia curata, cu valori umane, morale si spirituale bine definite. În acest univers intim, maculat de tortionari, omul se (re)gaseste pe sine prin mijocirea lui Dumnezeu (re)descoperit (a se vedea momente de convertire - cazul Steinhardt).

5.3.5. Sa te futa Aladin! Si pe tine, si pe întrebarile tale de cacat. (http://ask.fm/BiancaDinut)

Nu exista vreo determinare între antroponimul constituent al înjuraturii si calitatea celui înjurat, pe de o parte, si satisfacerea curiozitatii sale conotate negativ (determinant al substantivului din câmpul semantic al fecalelor), pe de alta parte.

5.3.6. Ceva mai ridicol nu se putea. Astia nu trebuiau mutati în afara Clujului, ci arsi pe rug sau împuscati în cap. Sunt o rusine pe plan international. Ei fura, nu se spala, ne bat turistii si îi omoara, refuza educatia, traiesc în conditii extreme de mizerie pentru ca sunt în aceeasi masura lenesi... Primaria le face case, iar acum CIORILE AU NEVOIE DE DREPTURI??????? Eu platesc taxe si merg la munca conducând în strazi pline de gropi si mizerabile si mie nu îmi da primaria nici macar un ciolan afumat, iar lor le face case, DAR LOCATIA NU ESTE BUNA??? f***-va stalin înca azi si mâine de criminali împutiti! Ar trebui facuta o ANTI CAMPANIE pt. cei de la AMNESTY INTERNATIONAL, care eu cred sincer ca îs loviti în cap de o doamna numita PROSTIE RIDICOLA!!! (http://www.stiridecluj.ro/social/200-de-tigani-au-facut-un-lant-uman-in-jurul-primariei-cluj-napoca-si-incantatii-de-satra-video-si-foto)

Verbele care desemneaza actiuni punitive sunt coordonate la nivel adversativ (solutia nu este eliminarea extra muros, ci utilizarea tehnicilor de tortura demne de Evul Mediu sau de un tribunal militar) (Stalin - Hitler ar fi avut aceeasi conotatie - este reprezentantul regimurilor totalitare, a caror doctrina era (si) antisemitismul).

6. Concluzii

Utilizate pentru verbalizarea unor sentimente si atitudini de obicei negative (dar nu exclusiv), înjuraturile sunt, pe de o parte, "normal because they obey semantic and syntactic rules" (Jay 2000: 11), iar pe de alta parte, "unique because they provide an emotional intensity to speech that noncurse words cannot achieve. Curse words have so much power that they become words that, once learned, must be suppressed in formal contexts" (Jay 2000: 11). Prin urmare, înjuraturile se subordoneaza registrului informal, colocvial, iar atunci când elibereaza valori afective pozitive, ele devin marci ale apartenentei la o colectivitate.

Dintre toate tipurile de înjuraturi care exista în spatiul public românesc, lucrarea de fata s-a oprit doar asupra celor care contin antroponime, în încercarea de a explica particularitatile tiparului de constructie a acestor acte expresive, dar s i de a specifica functiile pe care antroponimele amintite le îndeplinesc la nivelul discursului. Asa cum s-a putut observa, contextele din care au fost extrase înjuraturile discutate sunt afectiv-exclamative, componenta lor semantica si morfosintactica fiind fie explicita (caracterizata de prezenta unui verb performativ), fie implicita (definita de absenta verbului). La nivel semantico-stilistic, antroponimele prezente în înjuraturi trimit la referenti ilustri în cadrul unei micro-sau macrocomunitati. În societatea în care circula înjuraturile, numele denotatilor originari sunt asociate anumitor valori socioculturale bine fixate, împrumutate de la purtatorii numelor. Asocierea dintre caracteristicile statornicite ale acestor "modele" individuale (vezi Bergien 2013a: 21 si 2013b: 334) si alocutorii-tinta ai înjuraturilor este asigurata de antroponimele mentionate si anuntata fie printr-un procedeu explicit (în prezenta verbului), fie printr-unul inferential (reconstituirea contextului cu verb se face prin activarea unor procese cognitive). Aceste indicii dirijeaza lectura în directia de interpretare corespunzatoare contextului extras (de exemplu, înjuratura Futa-te Iorga! nu va trimite la calitatile de om de cultura ale acestei personalitati, ci la atitudinea sa antisemita si, probabil, la implicarea în caderea legionarilor). Se realizeaza, astfel, o caracterizare a alocutorului din perspectiva strict subiectiva a locutorului: primul este considerat a merita sanctiunea din partea instantei evocate, iar cel din urma se considera dator a i-o aplica.

Sidebar

"Swear Not at All". Romanian Anthroponym-Based Expletives (II): Structural and Semantic-Referential Levels

Swearing is a special kind of expressive speech act, whose use is restricted by certain pragmatic parameters that are determined by a given situation of communication (the interlocutors' social role status and their relationship - deference / intimacy - among others).

Structurally, expletives are small-sized verbal sequences. They usually display a standard pattern of construction:

- a verb, in the subjunctive or conditional mood with an imperative value (1st, 2nd or 3rd person sg. / pl.) or in the imperative mood (2nd person sg. / pl.), occupies the first position in the utterance. It is most often chosen from the sexually connoted and diaphasically marked register of language: see, for instance, the counterpart of the standard language verb phrases a avea contact sexual 'to have sexual intercourse' and a întretine contact sexual 'to engage in sexual intercourse' or of the verbs a se împerechea 'to mate' and a se acupla 'to copulate' in the slang language of expletives (a (se) fute 'to fuck'). The swear verb is followed by:

- a clitic (an unstressed pronoun), -te (2nd person sg.) / -va (2nd person pl.), syntactically functioning as a direct object and identifying the patient of the expletive expressive speech act, and by

- an anthroponym designating the referent, a real individual ( Ceausescu) or fictional figure (Aladin), who is "invited" in absentia (by means of evocation) to (fancifully) act out / to perform the action expressed by the verb.

The present paper proposes a classification and analysis of Romanian expletives that contain anthroponyms on three levels: grammatical, semantic-stylistic and suprasentential (textual-discursive). To support our subsequent arguments, we make use of precepts specific to the following linguistic subjects: functional grammar, pragmastylistics, speech act theory and sociolinguistics.

The corpus explored was compiled by the authors and includes genuine expressive speech acts (i. e. expletives), taken from spoken or written (Internet) spontaneous interactions.

Footnote

1 Prima parte a acestui articol a fost publicata în "Philologica Jassyensia", an XI, nr. 2 (22), 2015, p. 57-67.

2 Lombard se ocupa de tiparul expresiilor cu conjunctivul inversat în încercarea de a stabili provenienta prepozitiei de în constructia sintactica Arz-o focul de muiere! (1965: 23-27).

3 Se poate observa, de asemenea, ca si în cazul înjuraturilor cu trimiteri sexuale explicite se înregistreaza o desemantizare a expresiilor si, implicit, o atenuare a efectului jignitor ca urmare a utilizarii lor abuzive, indiferent de context (în acest sens, vezi rom. în / ce pula mea, engl. my ass sau fr. con, cu, desemantizarea fiind mai avansata în exemplele din franceza).

References

Bibliografie

Bergien 2013a: Angelika Bergien, Names as Frames in Current-Day Media Discourse, în Name and Naming. Proceedings of the Second International Conference on Onomastics: Onomastics in Contemporary Public Space, Baia Mare, May 9-11, 2013 (editor Oliviu Felecan), Cluj-Napoca, Editura Mega, Editura Argonaut, p. 19-27.

Bergien 2013b: Angelika Bergien, The Lady Gaga Economy: How Paragons Conquer Today's Business Discourse, în Names in the Economy: Cultural Prospects (editori Paula Sjöblom, Terhi Ainiala, Ulla Hakala), Newcastle upon Tyne, Cambridge Scholars Publishing, p. 332-344.

Gary-Prieur 2009: Marie-Noëlle Gary-Prieur, Le nom propre, entre langue et discours, în Les Carnets du Cediscor, nr. 11/2009, disponibil online la adresa cediscor.revues.org/825, 10.08.2014.

GBLR 2010: Gabriela Pana-Dindelegan (coord.), Gramatica de baza a limbii române (GBLR), Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic Gold.

Ghiorghias 2004: Iulia Ghiorghias, Structuri ale invectivei în româna actuala, în Aspecte ale dinamicii limbii române actuale. Actele Colocviului Catedrei de limba româna, 27 -28 noiembrie 2002 (coordonat de Gabriela Pana Dindelegan), disponibil online la adresa http://ebooks.unibuc.ro/filologie/dindelegan/11.pdf, 21.07.2014.

Jay 2000: Timothy Jay, Why We Curse: A Neuro-psycho-social Theory of Speech, Amsterdam, Philadelphia, John Benjamins.

Lombard 1965: Alf. Lombard, Constructia sintactica "Arz-o focul de muiere", SCL, XVI, nr. 1, p. 23-27.

Searle 1993: John R. Searle, Expression and Meaning: Studies in the Theory of Speech Acts, New York, Cambridge University Press.

Wray 2009: A. Wray, Formulaic Language, în Concise Encyclopedia of Pragmatics (editor Jacob L. Mey), Oxford, Elsevier, p. 265-271.

Surse

http://ask.fm/BiancaDinut, 10.09.2014.

http://koaiegrele.blogspot.ro/2013/07/futu-ti-dumnezeii-ma-tii-cretule.html, 1.08.2015.

http://peperonity.com/blogs/by.capone/51285182/51285465, 1.08.2015.

http://roacheru.wordpress.com/2011/01/11/futu-ti-mortii-ma-tii-de-cretina/, 1.08.2015.

http://www.observatorcultural.ro/Demisii-injuraturi-si-condamnari*articleID_28992-articles_details.html, 10.09.2014.

http://www.stiridecluj.ro/social/200-de-tigani-au-facut-un-lant-uman-in-jurul-primariei-cluj-napoca-si-incantatii-de-satra-video-si-foto, 1.08.2015.

https://www.facebook.com/eusuntdumnezeu/posts/459029484181543, 1.08.2015.