Sincronie inversa: Democratia în SUA si China în cadrul tranzitiei hegemonice

Abstract

Although the literature on China's rising to proeminence has almost become a field in itsself, rather few studies dwell upon the bilateral relations between world's still hegemon and its challenger. The present study reflects on the domestic consequences stemming from US-China economic ties. Having as a theoretical background Robert Gilpin's hegemonic stability theory along with democratic peace theory, the claims made here are that a prolonged US-China interdependence may have as result America's eroding republican institutions and China's liberalisation. A less democratic America and a slightly more liberal (but still authoritarian) China will probably be more aggressive one to each other and destabilize the international system. [PUBLICATION ABSTRACT]

Headnote

Abstract

Although the literature on China's rising to proeminence has almost become a field in itsself, rather few studies dwell upon the bilateral relations between world's still hegemon and its challenger. The present study reflects on the domestic consequences stemming from US-China economic ties. Having as a theoretical background Robert Gilpin's hegemonic stability theory along with democratic peace theory, the claims made here are that a prolonged US-China interdependence may have as result America's eroding republican institutions and China's liberalisation. A less democratic America and a slightly more liberal (but still authoritarian) China will probably be more aggressive one to each other and destabilize the international system.

Keywords

US; China; democratic peace theory; Robert Dahl; Robert Gilpin; poliarchy

Hegemony

Pe mäsurä ce secolul XXI avanseazä, relatiile dinte SUA si China vor defini relatiile internationale într-o foarte mare mäsurä. Posibilele scenarü vorbesc fie de un paradis economic si consumerist fie de un nou Räzboi Rece care sä punä problema unei confruntäri de proportii. In foarte putine cazuri însa se studiazä modul cum relatiile dintre cele douä superputeri Ie vor schimba structura socio-economica interioarä. SJ aceasta pentru cä se uitä cä relatiile inernationale înseamna mai mult decât relatiile inter-guvernamentale în alternanza dintre räzboi si diplomatie. Relatiile internationale înseamna interactiunea dintre culturi si comunitari, factorului politic revenindu-i sarcina de a gestiona situatii demografice pe care tot el le-a initiât dar pe care nu le are mereu sub control. Prezentul studiu va ìncerca sa exmplifice cele spuse mai sus. Mai concret crcetarea porneste de la urmätoare ipotezä: interactiunea dintre cele douä superputeri duce la democratizarea Chinei si la reversul democratiei în Statele Unite. Pe mäsurä ce firmele americane ajutä la dezvoltarea economica a Chinei eie säräcesc totodatä si societatea americana din cauza locurilor americane de muncä disponibilizate. In timp ce o clasä medie chinezä va cere mai multe drepturi civile contribuind la democratizarea regimului ; discrepacele socio-economice ale societätü americane vor submina fundaméntele republicane. Mai grav decât din puctul de vedere al päcü democratice este probabilitatea crescandä ca cele douä regimuri non/cvasi-democratice sä porneascä un conflict de proporçii sau sä destabilizeze sistemul international prin ostilitatea lor.

I. Teoria päcü democratice

Pe scurt, teoria päcü democratice susine cä democratüle nu poartä räzboi între ele. De sorginta kantiana, ideea injecteazä tradita liberala aducând-o mai aproape de sunetul unui arpegiu ecatologic- O lume formata din republici ar Ìntretine o pace perpetua, un paradis terestru. Teoria are si un supliment: si anume cä un stta aflat într-o fazä incipuentä de démocratie poate fi mai bélicos decât o démocrate cu traditie. Desemenea probabilitatea cea mai mare de conflict are loc între statele autoritäre sau cele autoritäre si cele liberale.1 Criticii sai o väd ca fünd mai mult o ipotezä ale cärei rezultate empirice sunt relative.2

II. Democratia între ficCiune ci detaliu

Discutía despre natura si practica démocratie! este unui dintre cele mai pasionante capitole ale filozofiei politice. De la Aristotel si Sf.Augustin, trecând prin scolastici! medievali, apoi iluministii Hume si Montesquieu pana la Karl Popper, Almond si Verba, tema celui mai bun regim politic a fost milenarul fir rosu al discipline!. Desi în diferite versiuni, legate de o epoca sau de alta, toti mari cercetätori ai subiectului au gäsit cä exista o legatura identificabile între natura unui regim politic si structura societätü peste care acesta este sortit sä guverneze. O hainä nu corespunde decât unei conformati! corporale iar o coafurä se potriveste numai anumitor fizionomii.

Pentru Aristotel definirea regimurilor se realiza în funcÇie de numärul celor care participau la guvernare ca si de modul în care guvernau (egoist sau altruist). Filozoful din Stagyra gäsea astfel trei perechi de regimuri bune/corupte: guvernarea unuia singur (monarhie vs tiranie) ; guvernarea câtorva (aristocratie vs oligarhie) ; guvernarea celor multi (démocratie vs ochlocratie). Pentru Aristotel regimul optim combina virtutile elor trei tipuri regimuri bune, ne-corupte si purta numele de politie. O politie era realizatä când clasa mijlocie depäsea numeric celelalte douä clase: bogatii si säracii. Conditia celor din clasa mijlocie îi situa optim între tárele säräciei si lipsurilor si abuzurile la care luxul exagérât predispune.1

în secolul XX Robert Dahl este cei care oferä una dintre cele mai interesante comparati! a regimurilor, dacä nu chiar cea mai elocventä. Pornind de la premiza cä termenii consacrati de tradire nu sunt clari semantic (démocratie, absolutism, despotism, ), Dahl enumera o lista de criterii în funche de care un regim sau altul ar trebui clasificat. Aceste criterii pot fi grupate în douä categorii largì: a) relaya dinte putere si opozrrje ; b) participarea la putere. In funere de acestea patru tipuri de regimuri sunt deosebite:

A. Hegemoniile ìnchise, corespnzätoare regimurilor absolutise tip secolul XVIII-XIX. In acestea puterea este exercitatä de un numär mie de oameni iar partieparea poporului la conducere este minimala sau zero.

B. Hegemoniile concurentale. Corespunzätoare regimurilor în curs de democratizare din secolele XIX-XX, care vor deveni democratü mai târziu. în cazul lor puterea este fragméntate în mai multe factiuni/partide, dar legitimaea prin vot este minimala.

C. Hegemoniile cuprinzätoare care reprezintä acele regimuri în care puterea este concentrata la vârf de cätre o elitä restransä dar convocarea électorale este mare. Putern include aici atât regimurile liberale în curs de democratizare cât si regimurile totalitäre ale secolului XX. Acestea din urmä ciar nu sunt liberale dar au numeroase pârghii prin care dórese înregimentarea întregii societäti.

D. Poliarhiile. Acestea sunt regimrule în care puterea este cei mai dispérsate; preferitele électorale sunt cele mai bine regäsite în actul de guvernare iar drepturile individuale sunt cei mai mult respeetate. Dahl prefera termenul de poliarhie celui de démocratie întrucât considera cä niciun regim din lume nu este perfect democrat.2

Pentru ca un regim sä intre în categoria democratiilor/poliarhiilor trebuie sä îndeplineasca la rându- o serie de criterii.Trei sunt aceste criterii:

1) Dreptul de a-si formula preferitele ;

2) Dreptul de a-si face cunoscute preferitele;

3) Dreptul ca guvernul sä le cantäreascä preferitele în mode egal.

Aceste trei drepturi merg mâna în mâna cu o serie de garantii institutional: libertatea de a crea si adera la organizati ; libertatea de expresie ; dreptul liderilor politici de a concura pentru vot ; alegeri libere si coréete ; institutii care sä asigure dependent^ politicii guvernamentale de voturi si de alte forme de exprimare a preferirei.3 Desi nu exista o regula generala care sä ne permita profeti, poliarhiile au apärutfavorizate de anumrrj factori precum dispersarea puterii si bogätiei în rândul societari (si nu monopolizarea lor de cätre o elitä redusä), un nume grad de prosperiate relativ generalizat, alfabetizarea si accesul la mijloacele de comunicare.4

Ili Dincolo ci dincoace de poliarhie: America ci China

III.A. Tiermondizarea Statelor Unite

Hegemonía SUA pe plan international si, mai târziu globalizarea au avut urmäri asupra structurii sociale americane. Primul factor, potentat mai ales de al Doilea Räzboi Mondial si de Räzboiul Rece au créât un aparat militar exceptional. Dacä în cazul alor state militarismul bugetivor a încetinit cresterea economica, în cazul SUA acesta a créât noi locuri de muncä si a promovat interésele americane în exterior. Sociologul C.Wright Mills este cei care da tonul se stanga al criticii militarismului american. Pentru Mills societatea americana se afla în pericolul pierderii fundamentului republican ca urmare a ceea ce descria ca fünd o oligarhizare a puterii politice. Ca un ecou al discursului de adió al presedintelui Eisenhower1, Mills arata ca Räzboiul Rece este rezultatul complexului militaro-industrial american. Mills mai continua vorbind despre faptul cä, departe de a fi alesi democratic si a fi reprezentativi, decidenti! americani fac parte dintr-un numär restrâns de familii privilegiate.2 Reverberaba sa a däinuit pana astäzi, fünd reluatä, mai mult sau mai putin cerebral de diferiti autori (Theodor Lowi, Chalmers Johnson, Howard Zinn, Gore Vidal, Arriane Huf ington, Andrew Bacevich, Emmanuel Todd, samd).3

Al doilea factor, globalizarea vine mai târziu pe fondul cresterii corporatiilor americane si mai ales a revoluti informational. Acesta a condus la douä aspecte apparent paradoxale: pe de-o parte a dezvoltat economia americana dar pe de alta a contribuit la scäderea locurilor de muncä de acasä prin amplasarea activitätüor în exterior. Fenomen pe care Seymour Melman îl numea dez-industrializare si cäruia îi gäsea drept rezultat thiermondizarea peisajului urban-industrial al multor zone din SUA.

Indiferent dacä sunt corelati acestor factori sau independent! exista si o alta serie de bile negre ale proiectuli societal american: inegalitatea crescutä a veniturilor, rasismul, criminalitatea samd.

Structura de clasä ca venit este ilustrata de urmätorul tabel.

Veniturile sunt un indicator chiar mai bun pentru ceea ce unii numesc cresterea disparitätilor sociale:

In aceeasi arie, Emmanuel Todd da cifre asemänätoare. Astfel partea absorbitä de cätre 5%- cei mai bogati cetäteni a crescut de la 15,5% în 1980 la 21,9% în 2000. Partea urmätorilor 20% cei mai bogati a crescut de la 43,1% la 49,4%. Cota celorlalti 80% dintre cetäteni a scäzut de la 56,9% la 50,6%. 2 Vedem cä doar Elvetia are o situale mai polarizatä în rândul statelor industrialízate:

In ultimii 25 de ani în toate tarile OECD s-a înregistrat o crestere a disparitätilor sociale, însa în SUA statuì a fäcut eel mai putin pentru redresarea inegalitätilor.4 Poate chiar mai eloevent decât polarizarea sodala este cuplajul din polarizarea sodala si chestiunea rasialä:

Numai în 2007 averea detinutä de o gospodärie alba era de 15 ori mai mare decât a uneia detinutä de hispanici sau persoane de culoare. Criza economica actúala, care deja îsi fäcea simtitä prezenta în anii 2000 a créât o distanta si mai mare între clase si etnii.1

Integrarea sodala diferita si accesul la bunästare este partial responsabil pentru rata criminalitätü între diferitele rase.

Criminalitatea în rândul negrilor este douä ori mai mare decât a hispanicilor si de sase ori mai mare decât cea din rândul albilor. Numai în 1995 9% din populaba de culoare era la puseärie. Din rândul celei albe doar 2%. 25% dintre negrii închisi sunt tineri, cu vârste cuprinse între 20-29 de ani.2

Trebuie spus cä SUA se aflä în ulte topuri pe locuri fruntase la capitolul carcerai, Astfel, conform unui raport din 2008, existau 9,8 milioane de persoane incarcerate în întreaga lume. SUA tronau cu 2,29 milioane de incarcerati, urmatä de Rusia- 0,89 milioane si China- 1,57 milioane.3 Numai în 2005 s-a înregistrat o crestere de 2,7% (58.500 de oameni) a puseäriasilor fatä de 2004. Rata de aglomerare a ìnchisorilor este de 134%. 4

III B. O China ceva mai liberala

Dacä în cazul Statelor Unite si, într-o anume mäsurä altor state occidentale cresterea economica a ultimelor decenii s-a realizat ìntr-un cadru democratic, influenta globalä a Chinei s-a näscut prin ìngemanarea dintre reformism si economia de piata dirijatä de stat.

în termenii lui Robert Dahl, China postmaoistä a trecut de la statutul de hégémonie închisa (regim totalitär) spre eel de oligarhie coneurentialä. SJ aceasta pentru cä liberalizarea regimului s-a tradus printr-un grad mai mare de privatizare, de marketizare si descentralizare. De asemenea regimul a gäsit anumite modalitäti de a institutionaliza (cei putin într-o anumitä mäsurä) protéstele populare. Termenul de "economie mixta"1 descrie mai mult China actúala în raport cu epoca maoista, färä a-i putea surprinde adecvat anatomia, asa cum o face cei de "oligarhie concurentialä".

Având cea mai mare rata de crestere economica din lume (10% timp de trei decenii; 7% în 2007; 9% în 2008; 8,7% în 2009) República Populara Chinezä are al Illlea PNB global, dupä Uniunea Europeanä si SUA: 8.789 trilioane dolari în 2009 (fatä de 7.418 tr.$ în 2007 si 8.086 tr.$ în 2008). 2 Actualmente PNB-ul Chinei reprezintä circa 4,7% din PNB global si se estimeazä cä el va ajunge la 7,9% în 2020, an în care rata cresterü economice va scädea la 6,6 %.3

Färä a fi fost vreodatä un univers complet egalitär (de altfel nici nu exista asa ceva), de abia eu perioada reformista s-a putut vedea mai bine structura de clasä din China. Refórmele lui Deng Xiaoping au permis pe de-o parte accentuarea unor inegalitäti4 dar au permis totodatä scoaterea a peste 400 de milioane de oameni din säräcie lucie. Cifra s-a redus în anii 2000 la 50 de milioane cu promisiunea unor amelioräri suplimentare.5 între 1978 si anii 2000 venitul mediu al multor gospodärü a crescut de opt ori!6 Cu toate acestea, la jumätatea anilor 2000 (aprox.2005) 40% din populaba traía înca cu doar 2% ? zi.7

Les nouveax riches sunt superbogatü si clasa mijlocie emergentä. Prima categorie atesta eficienta economica si tenacitatea capitalistilor chinezi. Cea de-a doua întruchipeaza, în China ca si peste tot pretenda unei societäti sänätoase si "armonioase".

Dacä este sä ne referim la rolul politic dinamic al dasei medii de care multi îsi leagä speracele atunci trebuie spus cä acesta este modest. Atât în China cât si în alte regimuri autoritäre din Asia de Est si Sud-Est rolul dasei medii este redus. Cum ponderea acesteia este mica la totalul populatiei iar regimul poate fi represiv, multi middle men prefera o atitudine pasiva fatä de regim.8

IV. Chimerica: drumul unei sincronii opuse

Termenul a fost creat de doi economisti: Niall Ferguson si Moris Scullarick pentru a descrie simbioza dintre economüle americana si chinezä din ultimü zece ani.9 Teoria lor este în prineipiu simplä: ne putem imagina cooperarea dintre SUA si China ca o singurä uriasä economie/uniune economica (nu însa si monetare) bazatä pe complementaritatea afacerilor. Chimericanü de vest (americanü) sunt bogati si consumeristi în timp de chimericanü de est (chinezii) sunt mai säraci dar sunt dispusi sä munceascä si sä îi împrumute pe primii.1

Chimerica a devenit vehiculul care accelereazä tranzrrja hegemonicä, pentru a utiliza terminologia lui Robert Gilpin. Pentru Gilpin, un hegemon, tocmai din necesitatea de a se legitima nu poate conduce sistemul international doar prin fortä. De aceea el îsi asigurä aliati cärora le oferä bunuri si servicii preferential. însa tocmai acest ajutor, realizat sub forma transferului de tehnologie si alte materiale conduce la crearea unui nemesis pentru hegemon. Noi centre de putere se dezvoltä contestându-i suprematia.2

în cazul de fatä, transferul firmelor americane cätre piata chinezä, vasta s cu o mânade lucru ieftinä conduce tocmai Ia acest lucru. în interiorul Statelor Unite efectu[ combina pierderea multor locuri de muncä cu sporirea consumerismului.

în 2000 China se afla pe locul 11 în topul destinatiilor externe ale firmelor americane. Firme americane de jucärii precum Hasbro si Mattel sau giganti imobiliari ca Furniture Brands si-au depozitat activitätile în China de ceva vreme.3 Furniture Brands si-a transférât 17 fabrici din SUA spre China.4 între 1996-2002, ca sä ne referim numai Ia mobilä importurile americane de mobilä au crescut de 6 ori, de Ia 741 mil.$ Ia 4,8 mld.$. Producta totalä de lemn din SUA a scäzut de Ia 12,12 mld.$ Ia 10,67 mld$. între 2000-2002 China a devenit primul exportator de lemn din lume producând 75% din mobilä de pe piata mondialä.5

în ceea ce priveste pierderea locurilor de muncä s-a calculât cä între 1979-1990 în SUA s-au pierdut 6,4 milioane locuri de muncä. Numai între 2001-2003 sectorul productiv american a înregistrat o scadere de 12,8 procente. între 2001-2008 (decide când China a intrat WTO) s-au piedut 2,4 milioane de locuri de muncä, 91.400 numai în 2008. 627.000 dinte acestea erau în industria electrónica. 70% din muncitorii din mediul privat- 100 milioane de muncitori- care nu aveau facúltate au avut de suferit.6 S-a calculât cä pana în 2015, externa I iza rea va fi générât pierderea a 3,3 milioane locuri de muncä americane. Numai în Ohio s-au pierdut între 1995-2003 45.000 de muncä, conform Policy Matters Ohio.7

Externa I iza rea afacerilor- domeniu Ia care americanü exceleazä- produce si o accelerare a inovatiei. S-a observât cä firmele care se duc în China investesc mai mult în cercetare decât cele care se transfera în alte tari. Cum China este o piata flamande care nu numai cä absoarbe dar învata si pirateazä, obligând producätorü americani sä inoveze continuu. între 1994-2000 firmele americane bazate în China si-au märit sectorul C&D de la 1% la 9,2%. Cele americane deplasate în alte state au investit în aceeasi perioadä doar 3% din buget.1

In loc de concluzie

Concluzia unui procès aflat în desfäsurare nu poate fi decât, în eel mai modest caz un prognostic si în eel mai hazardat o profese. Studiul de fata a pornit de la premiza cä interdependent^ sino-americanä de dupä 11 Septembre a avut si continua sä aibä consecinte clare atât pentru economia internationale cât si pentru structura interna a celor douä state. Metaforizând putem spune ca relaya celor doi giganti provoaeä modificar! chimice în interiorul lor eliberând totodatä foarte multa energie si în mediul înconjurator.

Pentru China procesul pare sä duca la acumularea bogätiei, la cresterea clasei medii ca avangarda a unei promisiuni de prosperitatea si pentru milioane de chinezi säraci. Odatä ce chinezul mediu statistic va acumula mai multä bunästare, nevoia unor libertäti politice superioare ar supune aparatul represiv unei sarcini care sä rezulte într-un plus de liberalizare. Teoria lui Robert Dahl poate fi un destul de bun ghid în aceastä privintä.

Statele Unite în schimb, exerseazä de ani de zile un traseu bazat pe consum excesiv, militarism exacerbât si îndatorare fatä de alti poli de putere. Rezultatul este cresterea disparitätüor sociale în ultimii 30 de ani si o diplomatie împotmolita în marasmul unor räzboaie de uzurä. Luând în considerare datele economice si sociale si citindu-le în funere de tipologia lui Dahl ne putem întreba dacä America nu trece printr-un procès de de-democratizare, evasi-poliarhia cedând locul unui regim mai putin liberal, tip Europa de secol XIX.

Dacä este asa, atunci conform teoriei democratice sansele unei confruntäri directe, violente între douä state situate în zona autoritarismului ar putea creste. Prezenta armelor nucleare, a dreptului international cât si a interdependent^ crescute va face o eventuale confruntare cu atât mai interesante. SJ pentru a parafraza un proverb chinezesc, când zeü dórese sä te pedepseascä te obliga sä träiesti în vremuri interesante..

Footnote

' Beneficiary of the "Doctoral Scholarships for a Sustainable Society" project, project co-financed by the European Union through the European Social Fund, Sectoral Operational Programme Human Resources and Development 2007-2013

Footnote

1 John M. Owen, "Give Democratic Peace a Chance? How Liberalism Produces Democratic Peace". International Security (International Security, Vol. 19, No. 2) 19 (Vol. 19, No. 2. (Autumn, 1994)): 87-i25Michael Doyle (pp.115-124), David Held (pp.134-142), Woodrow Wilson (pp.167-175) în Martin GRIFFTIHS, Relapi internaponale.Scoli, cúrente, gânditori, (Editura Ziua, Bucuresti, 2003). Kyle Grayson (doctoral candidate). Democratic Peace Theory as Practice: (Re)Reading the Significance of Liberal Representations of War an Peace, York University, Working Paper, No. 22, March 2003, http://www.yorku.ca/yciss/publications/WP22-Grayson.pdf

2 Frank W. Wayman, "Incidence of militarized disputes between liberal states, 1816-1992". A paper presented at the annual meeting of the International Studies Association, New Orleans, La., Mar. 23-27, 2002. http://isanetccit.arizona.edu/noarchive/wayman.html. Atul Bharadwaj, "Man, State and the Myth of Democratic Peace", an?, http://www.mafhoum.com/press3/112S21_ files/AN-APRo402-g.htm. James Ostrowski, "The Myth of Democratic Peace: Why Democracy Cannot Deliver Peace in the 21st Century", LewRock.com, 2002, http://www.lewrockwell.com/ ostrowski/ostrowskÍ72.html

Footnote

1 Ronald M.GIassman, (The middle class democracy in historical perspective, Vol.10, E.j. Brill, Leiden, The Netherlands, 1995), 24-25

2 Robert A.DAHL, (Poliarhiile. Participare si opozipe, lnstitutul European, lasi ig7i/20oo),.33

3 Robert A.DAHL, Poliarhiile..., 28-29

4 Robert A.DAHL, Poliarhiile.., 96-101

Footnote

1 D.Eisenhower Farwell Speech 1961, http://www.youtube.com/watch?v=S9_fyDV7Mnk

2 C.Wright Mills, The causes of World War III, Secker8i Warburg, London, 1959), 64. Vezi si Neagu Djuvara, (Civilizapi si tipare istorice.Un studiu comparât al civilizapilor, Humanitas, Bucuresti, 1999), 434-445

3 Seymour Melman, Ten Propositions on the War Economy, The American Economic Review, Vol. 62, No. 1/2 (Mar. 1, 1972), 312-318. Seymour Melman, Limits of Military Power: Economic and Other, International Security, Vol. 11, No. 1 (Summer, 1986), pp. 72-87

Howard Zinn, Empire or humanity? What the classroom didn't tach me about the American empire, http://www.youtube.com/watch?v=Arn3lF5XSUg. Howard Zinn "Just War", 31.12.2006, http://www.youtube.com/watch?v=JuiDr89xbZ48ifeature=related. Howard Zinn "Three Holy Wars" Progressive's 100 Anniversary, Monona Terrace, Madison, 5-2-09, http://www.youtube. com/watch?v=3zUS_oh4XeU, accesat decembrie 2009.

Noam Chomsky,( State esuate. Un abuz al puterii si un atac asupra democrapei, Antet, Prahova, 2007). Noam Chomsky, Conferita: Modern-Day American Imperialism: Middle East and Beyond (Youtube:History of American imperialism, 22 ian. 2009), http://www.youtube. com/watch?v=eAeWqBQnGA. Marc Cooper The Last Defender of the American Republic?:An interview with Gore Vidal, LA Weekly Writer, 7/3/02. Gore Vidal, Hail and Farewell: the End of the American Empire, Truhdig, Apr 16, 2007, http://www.truthdig.com/report/item/hail_and_ farewell_the_end_of_the_american_empire/. Gore Vidal - American Empire, November 09, 2009, http://www.youtube.com/watch?v=pXDzeg3i_bw, accesate pe 1 mai 2010.

4 G. William Domhoff, Wealth, Income, and Power...

Footnote

1 http://www2.ucsc.edu/whorulesamerica/power/wealth.html

2 Emmanuel Todd, (Sfârsitul imperiului: eseu despre descompnerea sistemului american, Albatros, Bucuresti, 2003), 94

3 G. William Domhoff, Wealth, Income, and Power... The Fallen Standing of US Middle Class, Naked capitalism, April 11, 2008, http://www.nakedcapitalism.com/2008/04/fallen-standing-ofus-middle-class.html. Huffington: America's Shrinking Middle Class Threatens Our Democracy. http://finance.yahoo.com/tech-ticker/article/501261/Huffington%3A-Americas-ShrinkingMiddle-Class-Threatens-Our-Democracy. Steven Rattner, Wall Street Still Doesn't Get It, The Wall Street Journal, June 9, 2010, http://online.wsj.com/article/SB10001424052748703303904575 293163584472470. html?mod=WSJ_Opinion_LEFTTopOpinion

4 Seymour Melman, They Are All Implicated In the Grip of a Permanent War Economy, CounterPunch, March 15, 2003, http://www.counterpunch.org/melmano3152003.html

Footnote

1 Seymour Melman, They Are All Implicated..

2 Rebecca M. Blank, An Overview of Trends in Social and Economic Weil-Being, by Race, 21-39 în America becoming.., p.34

3 Roy Walmsley, World Prison Populaton List, King's College London, December 2008, http:// www.kcl.ac.uk/depsta/law/research/icps/downloads/wppl-8th_41.pdf

4 The Sentencing Project, New Incarceration Figures, 2005/2006, http://www.sentencing project, org/doc/publications/inc newfigures.pdf

Footnote

1 Gregory Chow foloseste expresia de "economie de piatä biroeraticä" (bureaucratic market economy). Assar Lin beck, An essay on economic reforms and social change in China, Institute for International Economic Studies, Stockholm University and Research Institute for Industrial Economics, publicare a Bandi Mondiale, 2006), 14

2 Rata reala a cresterü economiei chineze nu este lipsitä de divergente. Madison (1998) aläturi de Garnaut si Song (1999) estimeazä cä în perioada de dupä Mao (1978-2006) cresterea economica a fost de 7,5% pe an. Alte surse dau însa cresterea anualä a economiei chineze la peste 10%.). Assar LINBECK, An essay on economie reforms.., 27 (nota 39)

3 L.Alan Winters and Shahib Yusuf (ed), Dancing with giants- China, India and the Global Economy, World Bank8( Institute of Politcy Studies, Singapore, 2007), 6- vezi tabel

4 O explicate pentru cresterea disparitätilor sociale este si lipsa unor asociali de märime medie în zona ruralä. Astfel multi oameni sunt prinsi între necesitatea migratiei spre oras pentru a gasi o viatä mai bunä sau atomizarea economica la tara, întrucât multe gospodärü mici nu se pot sustine singure. Vezi Assar LINBECK, An essay on economie reforms.., 42

5 Fareed Zakaria, Lu mea postamericana, Polirom, Bucuresti, 2009), 94

6 Assar Linbeck, An essay on economie reforms.., 38

7 Assar Linbeck, An essay on economie reforms.., 50

8 Yongshun Cai, China's Moderate Middle Class: The Case of Homeowners' Resistance, Asian Survey, Vol. 45, No. 5 (Sep. - Oct., 2005), 777-799\

9 Niall Ferguson, Moris Schularick, "Chimerical? Think Again", The Wall Street Journal online, 5 feb 2007,http://eh.net/press/WSJ.pdf. Niall Ferguson, "Not two countries, but one: Chimerica", The Telegraph, 04 Mar 2007, http://www.telegraph.co.uk/comment/personal-view/3638174/

Footnote

Not-two-countries-but-one-Chimerica.html. Moritz Schularick, "How China helped create the macroeconomic backdrop for financial crisis", Financial Times, February 24, 2009, http://blogs. ft.com/economistsforum/2009/02/how-china-helped-create-the-macroeconomic-backdrop~ for-financial-crisis/. Nathan Gardels, Niall Ferguson: "Is U.S.-China Economic Marriage on the Rocks?", The Huffington Post, July 27 2009, http://www.huffingtonpost.com/nathan-gardels/ niall-ferguson-is-us-chin_b_245470.html. Richard Bernstein, "Chimerica: A Marriage on the Rocks? ". The New York Times, November 4, 2009, http://www.nytimes.com/2009/11/05/ us/05iht-letter.html?pagewanted=i&_r=3, accesate 9-10 iunie 2010

1 Niall Ferguson, Moris Schularick, Chimerical? Think Again..

2 Robert Gilpin, (War and change in international relations, Cambridge University Press, Cambridge/New York, 1981), 10-12. Garrett Heckman, Power capabilities and similarity of interests: a test of the power transition theory, 2009, http://etd.lsu.edu/docs/available/etd07o82009-ii463i/unrestricted/heckman_thesis.pdf (accesat 24 aprilie 2010), 3, 8 si passim

3 Oded Shankar, (Secolul chinezesc, Bucuresti, Teora, 2002), 17 si 122

4 Oded Shankar, Secolul chinezesc, 122

5 Oded Shankar, Secolul chinezesc, 109

6 Robert E. Scott, Unfair China Trade Costs Local Jobs, Economic Policy Institute, March 23, 2010, http://www.washingtonpost.com/wpdyn/content/article/2008/11/16/AR2008111601736.html Titus Galama, James Hosek, U.S. Competitiveness in Science and Technology, Rand Corporation Report, National Defence Research Institute, 2008, p.15, http://www.rand.org/pubs/ monographs/2oo8/RAND_MG674-pdf, accesat 3 iunie 2001

7 Oded Shankar, Secolul chinezesc, 133-135

Footnote

1 Oded Shankar, Secolul chinezesc., 74

References

BIBLIOGRAFIA: (SELECTIV)

CHOMSKZ, Noam, State esuate. Un abuz al puterii si un atac asupra democrapei, Antet, Prahova, 2007\

DAHL, Robert, Poliarhiile. Participare si opozipe, Institutul European, lasi (1971,2000)

DOMHOFF, G. William, "Wealth, Income, and Power", September 2005 (updated April 2010), http://sodology.ucsc.edu/whorulesamerica/power/wealth.html

FERGUSON, Niall, Empire. How Britain made the modern world, Penguin Books, London/New York, 2003/2007

FERGUSON, Niall, Colossus. The rise and fall of the American empire, Penguin Books, London/New York (2004/2005)

FITZGERALD, John, "The Nationaless State: The Search for a Nation in Modern Chinese Nationalism", The Australian Journal of Chinese Affairs, No. 33 (Jan., 1995)

References

FUKUYAMA, Francis, America la räscruce, Antet, Prahova, 2006

GILPIN, Robert, War and change in international relations, Cambridge University Press, Cambridge/New York, 1981

GILPIN, Robert,Fconom/a politica a relapilor internaponale, Du Style, Bucuresti, 1999

GILPIN, Robert, Economia mondiale în secolul XXI: provoca rea capitalismului global, Polirom, lasi, 2004

GOODMAN, David S. G., "The Campaign to 'Open up the West': National, Provincial-Level and Local Perspectives", The China Quarterly, No. 178, (2004)

GRIFfFITH, Martin, Relapi internaponale. Scoli, cúrente, gânditori, Zi uà, Bucuresti, 2003

HARVEY, David, Noul imperialism, All, Bucuresti, 2004

LEVY, Richard "Corruption, Economie Crime and Social Transformation since the Reform: The Debate in China", The Australian Journal of Chinese Affairs, Published by: Contemporary China Center, Australian National University, No. 33 (Jan., 1995)

SHENKAR, Oded, Secolul chinezesc, Teora, Bucuresti, 2002

TODT, Emmanuel, Sfârsitul imperiului: eseu despre descompnerea sistemului american, Albatros, Bucuresti, 2003

ZAKARIA, Fareed, Lumea postamericana, Polirom, Bucuresti, 2009

ZINN, Howard "Just War", 31.12.2006, http://www.youtube.com/watch7vJuiDr8gxbZ4&feature =related. Howard Zinn "Three Holy Wars" Progressive's 100 Anniversary, Monona Terrace, Madison, 5-2-09, http://www.youtube.com/watch?v=3zUS_ Oh4XeU

UNGER, Jonathan, and Anita Chan, China, "Corporatism, and the East Asian Model", The Australian Journal of Chinese Affairs, No. 33 (Jan., 1995)

WALMSLEY, Roy "World Prison Populaton List", King's College London, December 2008, http://www.kcl. ac.uk/depsta/law/research/icps/downloads/wppl-8th_41. pdf

The Sentencing Project, New Incarceration Figures, 2005/2006, http://www. sentencingproject.org/doc/publications/inc_newfigures.pdf