Content area
Full text
(CJ, Marea Cameră, hotărârea din 5 iulie 2016, cauza C-614/14, Atanas Ognyanov, EU:C:2016:514)
Circumstanţele de fapt si de drept
Cererea sa de decizie preliminară a fost formulată într-o procedură privind recunoaşterea unei hotărâri judecătoreşti în materie penală şi executarea, în Bulgaria, a unei pedepse privative de libertate pronunţate de o instanţă daneză împotriva dlui. Ognyanov.
Ulterior predării dlui. Ognyanov autorităţilor bulgare, în vederea executării restului de pedeapsă în Bulgaria, Tribunalul Oraşului Sofia (Sofiyski gradski sad) a sesizat Curtea de Justiţie cu o trimitere preliminară la 25 noiembrie 2014, reiterată şi completată ulterior la 15 decembrie 2014, înregistrată drept cauza C-554/14, Ognyanov, cerere ce avea ca obiect interpretarea Deciziei-cadru 2008/909/JAI privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală[1].
După sesizarea Curţii de Justiţie în respectiva cauză, Procuratura Oraşului Sofia, parte în litigiul principal, a solicitat printre altele recuzarea completului Tribunalului Oraşului Sofia, pentru motivul că, prin expunerea cadrului factual şi juridic al litigiului principal în cererea de decizie preliminară, respectiva instanţă ar fi exprimat o opinie provizorie asupra unor probleme de fapt şi de drept înainte de reţinerea ei în pronunţare.
Tribunalul Oraşului Sofia, instanţa de trimitere, a exprimat îndoieli cu privire la admisibilitatea, din perspectiva dreptului Uniunii, a unei norme naţionale care obligă completul unei instanţe bulgare să se abţină atunci când a exprimat în cererea de decizie preliminară adresată Curţii o opinie provizorie prin expunerea cadrului factual şi juridic al cauzei principale.
În drept, potrivit art. 29 din Codul bulgar de procedură penală, din completul de judecată nu poate face parte un judecător care printre altele poate fi considerat ca fiind părtinitor.
Potrivit jurisprudenţei Curţii Supreme de Casaţie din Bulgaria, exprimarea de către judecător a unei opinii provizorii cu privire la fondul unei cauze înainte de pronunţarea unei hotărâri finale constituie un caz particular de părtinire, ipoteză în care completul de judecată este obligat să se abţină, ceea ce înseamnă, în primul rând, suspendarea judecării cauzei de acel complet, în al doilea rând, trimiterea cauzei spre rejudecare altor judecători din jurisdicţia competentă şi, în al treilea rând, rejudecarea cauzei de noul complet desemnat. În cazul în care judecătorul omite să se abţină, continuă judecarea cauzei şi pronunţă o hotărâre finală, cea din urmă ar fi viciată, întrucât a fost pronunţată...