VALORI ALE PATRIMONIULUI NATURAL DIN DEPRESIUNEA MARAMURESULUI

Headnote

La Dépression de Maramures, située au nord-ouest de la Roumanie est une région très riche en ce qui concerne les valeurs du patrimoine naturel. Ce patrimoine a été tres peu valorisé jusqu'à ce moment-la, donc il faut essayer de trouver la place du patrimoine dans le développement local. Cette courte étude présente quelques critères de classification et des échantillons représentatifs des ressources naturelles qui pourraient etre créatrices d'activités, qui pourraient être révalorise cette région et qui pourraient être des facteurs de développement durable.

Keywords: the quality of the wood of wild cherry tree, the ratio of working wood, the speed of the technical exploitation

INTRODUCERE

Depresiunea Maramuresului este una dintre cele mai mari depresiuni intramontane din spatiul carpatic extinsa sub forma unui golf de peste 90 km. pe directia nord-vest , sud-est, În cadrul grupei nordice a Carpatilor Orientali. Este delimitata din punct de vedere geografic de Muntii Maramuresului În partea de est , de Muntii Rodnei În partea de sud (aceste masive Încadrandu-se În zona centrala cristalino-mezozoica a lantului carpatic), eruptivul Tibles-Gutâi-Oas În vest, iar În nord limita o formeaza râul Tisa care face granita naturala cu Ucraina pe o lungime de 62 km, Între localitatile Piatra si Valea Viseului. Depresiunea Maramuresului pastreaza contactul direct cu celelalte regiuni prin pasuri de culme:Huta-587 m.; Gutâi-987 m.; Neteda-1040 m.; Setref-818 m. si Prislop-1416 m. Portile de intrare prin pasuri si pe vaile râurilor fiind atestate documentar Înca din secolul XIV, ca de exemplu drumul de pe valea Cosaului Înspre Baia Sprie prin pasul Neteda, "drumul sarii" Între Teceut si Huta prin care s-a asigurat legatura neÎntrerupta cu Tara Oasului sau drumul de la Borsa peste pasul Prislop Înspre valea Dornei continuându-se apoi Înspre Moldova. De la izvoarele Vaserului, pe la nord de Toroioaga se facea legatura pe Valea Moldovei cu Depresiunea Câmpulung, iar pe la izvoarele Ruscovei se putea trece din Maramures În Tara de Sus a Moldovei(Radu Popa ,Tara Maramuresului În veacul al XIV-lea.Bucuresti ,1970).

Din punct de vedere al genezei se incadreaza În categoria depresiunilor tectonice de baraj vulcanic, deoarece evolutia ei paleogeografica a fost influentata atât de formarea faliilor tectonice Dragos Voda de pe flancul nordic al Muntilor Rodnei si Izei din nordul Muntilor Tibles, cât si de eruptiile vulcanice axiale, miopliocene care au determinat compartimentarea vechiului golf paleogen desfasurat Între Muntii Maramuresului si aliniamentul de masive cristaline Rodna, Preluca, Dealu Mare (Ticau), Codru (Faget) În doua arii depresionare longitudinale: unul În est (Maramures) si celalalt În vest(Baia Mare - Copalnic Manastur - Lapus) care au evoluat ulterior relativ independent. O alta etapa importanta În evolutia depresiunii o reprezinta modelarea subaeriana pliocen superioara În care se organizeaza arterele hidrografice Iza si Viseu, individualizându-se astfel interfluviul Iza - Viseu si se formeaza depozitele piemontane (piemonturi si glacisuri) sub abruptul tectonic al Rodnei si la poalele muntilor vulcanici.

Depresiunea Maramuresului reprezinta un teritoriu complex atât din punct de vedere geomorfologic si geologic cât si al resurselor naturale.Datorita asezarii depresiunii la interferenta unor zone climatice europene, având o usoara deschidere Înspre vest (mase de aer de nuanta oceanica), În cadrul ei se evidentiaza circulatia maselor de aer pe directia nord-vest - sud -est chiar vest-est, ceea ce determina atenuarea contrastelor de temperatura (medii multianuale de 5-7C) si precipitatii abundente (800 - 1000 mm.). Regimul climatic, alcatuirea geologica si prezenta regiunilor Înalte (Muntii Rodnei, Muntii Maramures) determina o densitate mare a retelei de râuri(0,70-0,90 km/km ) si o repartitie anuala a scurgerii medii relativ constanta a acestora. Se remarca de asemenea numeroase izvoare potabile si mineralizate, care au o importanta valoare economica si curativa precum si o mare diversitate de ape statatoare (lacuri, balti, mlastini).Aceste arii umede ofera conditii optime de viata pentru multe vietuitoare care traiesc În mediul acvatic. Solurile cu raspândire mare sunt cele brun-galbui, podzolurile argilo-iluviale pe treptele piemontane si pe terasele Înalte si aluviale pe vai, ele favorizând culturile de porumb, secara, cartofi, pomi fructiferi si pasunile. Vegetatia naturala a fost În cea mai mare parte Înlaturata În scopul extinderii terenurilor agricole. Padurile sunt izolate, fiind alcatuite predominant din stejar si gorun În vest, iar În Depresiunea Borsa, unde climatul este racoros, alaturi de fag, este prezent si molidul. În ciuda conditiilor naturale, care nu sunt Întotdeauna foarte generoase, documentele istorice arata faptul ca oamenii s-au stabilit aici Înca din paleoliticul superior realizându-se În decursul veacurilor o comuniune Între om si natura si un parteneriat al supravietuirii care tinde În prezent sa schimbe valoarea reala a acestui colt de tara. Dar ce este valoarea? În sens filozofic valoarea ar desemna la nivelul experientei cotidiene "ceea ce dorim, cautam, iubim, pretuim" (Ludwig Grunberg" Axiologia si conditia umana,Bucuresti, 1972). Acelasi autor arata faptul ca lumea calitatilor pe care noi le numim valori, ne apare ca o lume care solicita atentia, trezeste dorinta, dar În acelasi timp incita la actiune. În sens geografic, valorile sunt aspecte reale ale environmentului, ale relatiilor de interdependenta, care se stabilesc Între componentele lui si exprima atitudinea pozitiva sau negativa a comunitatii umane fata de procesele, fenomenele si faptele geografice. Calitatea sau valoarea pe care o are mediul natural la un moment dat este deci În functie de perceperea Între realitatea naturala Înconjuratoare si societate,de comportamentul environmental al acesteia si În final În functie de perceptia si evaluarea environmentala.Valorile sunt extrem de numeroase si sunt estimate În mod diferit de catre societate, În raport cu necesitatile acesteia, si cu gradul ei de dezvoltare, si au o dimensiune pragmatica pentru ca satisfac nevoile umane.Este greu de stabilit o ierarhie sau o tipologie a valorilor În sens geografic, Însa având În vedere complexitatea mediului natural, a environmentului ca sistem geografic (obiectul perceperii si evaluarii) cât si complexitatea societatii (cea care efectueaza perceperea si evaluarea) care sunt de altfel elementele determinante În stabilirea criteriilor de valorizare, se impune sa se tina cont de o serie de factori care amplifica si complica procesul de percepere si evaluare environmentala.Acesti factori ar fi (Ion Mac,Stiinta Mediului,Cluj-Napoca, 2003): natura individului si a societatii care percepe si evalueaza environmentul; gradul de cultura si de instruire al societatii; mentalitatile si atitudinile fata de environment; traditiile si credintele; topofilia(dragostea fata de un anumit loc); experienta anterioara dobândita În timp; nivelul de interes al societatii; stadiul general de dezvoltare al societatii; scopul cu care se face perceperea si evaluarea environmentului În functie de necesitati(obiective sau subiective); modul În care individul sau societatea cauta si obtine informatiile environmentale (direct sau indirect); durata locuirii; timpul În care se produce perceperea; natura environmentului si modul În care environmentul "furnizeaza informatiile".Analizând aceste aspecte ajungem la concluzia ca fiecare componenta a mediului natural, fiecare proces sau fenomen În parte poate avea valori diferite de la un individ la altul, de la o societata la alta, de la o perioada istorica la alta, etc.Spre exemplu, padurea, ca element al mediului poate avea valoare economica (lemnul constituind materie prima pentru industrie), valoare estetica(atunci când corespunde nevoii de frumos si armonie a individului sau a societatii), valoare ecologica(conservarea ecosistemelor naturale), valoare istorica(reconstituirea evolutiei vegetatiei si a conditiilor climatice),valoare turistica si recreativa(petrecerea timpului liber), valoare hidrologica(influenteaza reteaua hidrografica din punct de vedere al debitului, calitatii, etc.), valoare edafica(influenteaza formarea solului), s.a. Daca avem În vedere faptul ca exista valori-idealuri care anticipeaza pe plan mental actiunea, deci sunt influentate de modul În care percepem mediul natural si valori-bunuri care corespund necesitatilor societatii si ne conduc În planul actiunii, trebuie sa apreciem faptul ca În Depresiunea Maramuresului, desi resursele naturale sunt variate si au o importanta valoare ecologica, economica, turistica, peisagistica, chiar stiintifica, ele sunt slab valorificate În sensul dezvoltarii durabile si tind sa se modifice din ce În ce mai mult sub presiunea antropica manifestata prin: taierea nerationala a padurilor, pasunat intensiv, interventii În ariile naturale protejate, folosirea pesticidelor si a Îngrasamintelor chimice, deversarea rezidurilor În ape, braconaj, s. a. Un alt exemplu al agresiunii omului asupra mediului natural Îl reprezinta construirea de locuinte care nu mai au nici o legatura cu peisajul maramuresean de altadata.

Patrimoniul natural nu reprezinta doar un ansamblu de componente si structuri fizico-geografice, floristice, faunistice si biocenotice ale mediului natural, care au o importanta si o valoare ecologica, economica, stiintifica, peisagistica, recreativa si cultural-istorica relevanta, ci presupune si conservarea diversitatii biologice, floristice si faunistice, conservarea patrimoniului genetic, vegetal si animal si mentinerea integritatii functionale a ecosistemelor În scopul satisfacerii cerintelor de viata, bunastare si civilizatie ale generatiilor prezente si viitoare. Patrimoniul natural al Depresiunii Maramuresului se evidentieaza printr-o mare bogatie si diversitate, reprezentând o reala valoare stiintifica, peisagistica si turistica, Însa pâna În prezent, numarul ariilor naturale protejate si a siturilor de conservare este destul de mic.

CRITERII DE CLASIFICARE A OBIECTIVELOR DE PATRIMONIU NATURAL DIN DEPRESIUNEA MARAMURESULUI

Prezenta lucrare nu are ca obiectiv o analiza a tuturor valorilor de patrimoniu natural din regiunea luata În studiu, de aceea am elaborat o clasificare În baza câtorva criterii.

1). Dupa criteriul recunoasterii, exista urmatoarele valori ale patrimoniului natural declarate:

a).Rezervatii naturale:

Rezervatia de gorunet Ronisoara;

- Rezervatia de larice Costiui;

- Rezervatia arboretul de gorun si larice "Padurea Craiasca";

- Rezervatia Dealul Solovan.

b).Arbori seculari ocrotiti (3 exemplare): Taxus baccata (tisa); Populus nigra (plopul negru); Platanus occidentalis (platan american)

c).Animale ocrotite (8 specii): Bubo bubo (bufnita); Tito alba gutata (striga); Athene noctua (cucuveaua); Asio otus (ciuful); Strix uralensis (huhurezul); Accipiter gentilis (uliul porumbar); Accipiter nisus (uliul pasarar); Hucho hucho (lostrita).

d).Arbori ocrotiti : Taxus baccata (tisa)-1 exemplar la Sighetu Marmatiei si grup la Repedea ; Quercus robur (stejar)-1exemplar; Platanus occidentalis (platan american)-1exemplar; Liriodendron tulipifera (liriodendron)-1 exemplar.

e).Specii exotice unicate (2 exemplare): Tsuga canadensis (tsuga); Juglans nigra (nuc negru)

f). Zone de protectie a lostritei: anumite sectoare ale râurilor Vaser, Viseu, Bistra, Ruscova si Crasna..

Dintre bunurile de patrimoniu nedeclarate, dar care au o valoare deosebita putem mentiona urmatoarele:

a). Padurile de gorun de la Craciunesti, Valea Vinului, Botiza, Valeni, Poienile de Sub Munte si Borsa.

b).Izvoarele minerale de la Sapânta, Breb, Oncesti, Bârsana, Slatioara, Glod, Botiza, Viseul de Sus, Valea Vinului, Valea Vinisorul, Poienile de Sub Munte, Craciunesti, Costiui, Dragomiresti, Ieud, Valea Morii, Ocna Sugatag.

c).Zona umeda aTisei Superioare.

d).Defileul Viseului pe o lungime de 7 km, Între localitatile Bistra si Valea Viseului.

e).Taurile si turbaria plutitoare de la Hoteni.

f).Diamantele de Maramures, care reprezinta de fapt un cristal de cuart care-ti da impresia unui diamant veritabil si este cantonat În diaclazele calcitelor pe Valea Tisei Între Bocicoiul Mare si Lunca la Tisa. În secolele XVII-XVIII, ele erau folosite pentru inele, paftale, catarame si la ornarea mânerelor de la spade (Diamantele de Maramures-mineralogeneza si gemologie, Virgil Ghiurca si Tiberiu Valaczkai, Cluj-Napoca).

g).Lacul Sarat(Lacul Francisc) si izvorul de slatina din apropierea Bailor Noi de la Costiui

h).Lacurile cu apa sarata de la Ocna Sugatag. .

i).Parcul Dendrologic, Parcul Gradina Morii, Parcul Central si Gradina Publica Dobaies din Sighetu-Marmatiei..

j).Pasunile si fânetele naturale, s. a.

2).Dupa criteriul spatialitatii, exista bunuri de patrimoniu raspândite pe un areal vast (rezervatiile naturale, animale ocrotite, izvoare de ape minerale, paduri s. a.), pe un areal restrâns (lostrita, unii arbori sau plante ocrotite ) sau foarte restrâns (arborii seculari si arborii exotici ocrotiti).

De mentionat faptul ca În cazul declararii unor zone de protectie, Întinderea este corespunzatoare scopului de conservare a bunurilor naturale.

3).Dupa criteriul importantei, exista valori de patrimoniu stabilite la nivel national (rezervatii stiintifice, parcuri nationale, monumente ale naturii, rezervatii si parcuri naturale) si valori de patrimoniu stabilite prin reglementari internationale (situri naturale ale patrimoniului natural universal, zone umede de importanta internationala, rezervatii ale biosferei, arii speciale de conservare, arii de protectie speciala avifaunistica).În afara acestor doua categorii, mai pot exista valori naturale de importanta regionala sau de importanta locala. În baza acestui criteriu, În Depresiunea Maramuresului exista valori de patrimoniu de importanta nationala (cele patru rezervatii naturale declarate prin Hotarare de Guvern), valori de patrimoniu de importanta regionala sau locala (majoritatea au fost identificate, Însa nu au fost Înca declarate) Dintre acestea, Defileul Viseului a fost declarat În martie 2003, prin Hotarârea 27 a Consiliului Judetean Maramures ca sit natural protejat (zona aflata pe teritoriul Parcului Natural Muntii Maramuresului) si s-a Întocmit documentatia pentru a fi declarat prin Hotarare de Guvern ca valoare a patrimoniului natural national. De mentionat faptul ca În cadrul Parcului Natural Muntii Maramures a fost realizata si zonarea interioara În baza ordinului 230/2003 si urmeaza instituirea unei rezervatii transfrontaliere a biosferei pe teritoriul Romaniei si Ucrainei care va avea o suprafata de 148 000 ha. Aceasta arie protejata va fi inclusa În reteaua europeana, de interes comunitar "Natura 2004".

4). Dupa criteriul vulnerabilitatii, În cazul plantelor si animalelor ocrotite exista specii periclitate, specii În conservare (ex. cele 8 specii de animale ocrotite), specii rare (arborii exotici), si endemisme.

VALORI ALE PATRIMONIULUI NATURAL DIN DEPRESIUNEA MARAMURESULUI

Bunurile sau valorile patrimoniului natural reprezinta componente ale acestuia, care necesita un regim special de ocrotire, conservare si o utilizare durabila În beneficiul generatiilor prezente si viitoare. Dintre valorile de patrimoniu natural din Depresiunea Maramuresului am considerat necesara prezentarea câtorva esantioane reprezentative dupa cum urmeaza:

1).Rezervatia naturala Padurea Craiasca - este o rezervatie forestiera, situata În bazinul Marei, pe piemontul Gutâiului, În partea de vest a localitatii Ocna Sugatag. Este constituita din arboret compact de gorun si are o suprafata de 44 ha. În partea de est este delimitata de o perdea forestiera de larice, iar În partea de vest de Valea Sarata. În apropiere se afla lacurile antroposaline care se impun a intra În regim de protectie În perspectiva foarte apropiata. Aceasta arie protejata a fost declarata ca rezervatie prin H. C. J. nr. 204/1977 la propunerea botanistului Artur Coman. Vârsta arboretului este apreciata la 150-200 ani, remarcându-se În mod deosebit un exemplar cu un diametru al trunchiului de peste 2 m., care depaseste vârsta de 300 ani. Rezervatia se mai remarca prin flora ierbacee spontana prin subarboretul variat( alun, paducel, sanger, etc.) si prin avifauna bogata, de aceea aici se desfasoara studii stiintifice complexe cu caracter teoretic si aplicativ În scopul studierii biocenozelor. Acest bun de patrimoniu are pe lânga valoarea stiintifica si una peisagistica si recreativa mai ales pentru turistii aflati la odihna si tratament În aceasta statiune.

2).Rezervatia de gorunet de la Ronisoara- este situata pe dealul Hera, la o distanta de aprox. 800-1000 m, de izvorul amenanjat "Marmura" si se afla pe raza comunei Rona de Sus. Are o suprafata de 62 ha. si prezinta o valoare biologica deosebita, prin prezenta unei specii de gorun, cu trunchiul Înalt si viguros, asemanator cu cel al coniferelor. Rezervatia prezinta de asemenea valoare stiintifica, peisagistica si ecologica.

3).Padurea de larice Costiui-are o suprafata de 0,7 ha, si este situata În satul Costiui, comuna Rona de Sus, la altitudinea de 575 m. În aceasta rezervatie vegeteaza exemplare cu vârsta cuprinsa Între 125-150 ani, cu diametrul de 80-90 cm si Înaltimea de 35 m. Ea a fost declarata arie protejata prin H.C.J. nr. 204/160377 si figureaza În Legea 5/2000 (Planul de amenajare al teritoriului national), având codul 2576. Se estimeaza ca suprafata rezervatiei sa se extinda si sa includa si lacurile sarate din Statiunea balneara de la Costiui, completând astfel valoarea stiintifica cu cea peisagistica, balneara si turistica.

4).Taurile si turbaria plutitoare de la Hoteni- au fost mentionate În literatura stiintifica de catre cercetatorii Laszlo G.,1915; Pop E.,1972,1960; Peterfi St.,1958;Ardelean,Beres,2000 si prezinta În primul rând valoare stiintifica, dar si istorica si peisagistica, desi nu sunt Înca incluse În ariile protejate. Cele doua tauri s-au format Într-o depresiune de alunecare orientata pe directia nord-est sud-vest si au ca sursa de alimentare doar apa meteorica. Fauna este reprezentata de pesti( caras, mreana, crap s.a.) tritoni, serpi de apa, si o specie de testoasa de apa (Emis orbicularis), fiind marginite de vegetatie acvatica.Tinovul plutitor (numit astfel de Emil Pop În anul 1960, pentru ca stratul de turba pluteste peste un fost ochi de apa cu o adâncime de 4 m.) are ochiuri de apa pe margini si o vegetatie formata din Sphagnum sp.,Eriophorum vaginatum, Drosera rotundifolia(roua cerului), Scheuchzeria palustris, Carex sp.,Salix aurata, Vaccinium oxicoccos s.a.Turbaria este Într-o stare foarte buna de conservare datorita faptului ca este Înconjurata de fânete, care au rol de protectie si prezinta valoare stiintifica si istorica.

5).Zona umeda a Tisei Superioare este cuprinsa Între localitatile Piatra si Valea Viseului si formeaza granita dintre România si Ucraina pe o distanta de 62 km. Are o suprafata a albiei de circa 310 ha. Desi s-au elaborat studii si a fost Întocmita documentatia pentru a fi cuprinsa În cadrul zonelor umede de importanta internationala, pâna În prezent nu au fost luate oficial masuri de protectie, cu exceptia declararii arealului de protectie a lostritei.Pe teritoriul acestei zone se evidentieaza o pondere mare a terenurilor agricole si a pasunilor si fânetelor naturale care influenteaza ocupatiile de baza ale populatiei. Suprafetele Întinse cu paduri reprezinta o alta resursa importanta a mediului natural, unele având În componenta lor arbori multiseculari(padurea "Livada" din comuna Sapânta). Un interes deosebit prezinta si vegetatia higrofila, zavoaiele de tip galerie cu arbori seculari, plantele hidrofile precum si marea varietate faunistica (ihtifauna, avifauna, fondul cinegetic)ceea ce Îi confera acestei regiuni valoare ecologica, peisagistica si nu În ultimul rând stiintifica. Lucrarea generala unitara va fi Înaintata la Uniunea Internationala de Ocrotire a Naturii pentru a fi Înscrisa pe lista zonelor umede, În conformitate cu Art. 2. din Conventia de la Ramsar (Moisei Filip, sef proiect, Baia Mare, 1996).

6)Lacul Sarat si Izvorul de slatina de la Costiui- sunt situate În satul Costiui Într-un tinut Încarcat de istorie, În care se exploateaza sarea Începând probabil cu secolele XIV-XV. Lacul Sarat, numit si Lacul Francis (Ferencz), a Început sa se formeze În anul 1933, prin surparea acoperisului salinei Francisc si a devenit mai mare În anul 1940. Datorita faptului ca nu este amenajat, iar comunitatea locala nu intervine În sensul prevenirii degradarii lui, se remarca o reducere a suprafetei apei si scaderea salinitatii la suprafata.

Nu departe de Baile Noi, se afla o captare de saramura care este folosita doar de catre localnici În scop casnic. Sansa de dezvoltare si relansare a acestui loc deosebit este turismul, Însa deocamdata infrastructura nu corespunde unui asemenea deziderat.

Ar mai fi multe de spus despre patrimoniul natural al Depresiunii Maramuresului, Însa consider ca În paralel cu punerea În valoare a acestuia, o importanta deosebita o are protejarea lui. În acest sens Îmi permit sa sugerez câteva actiuni si masuri care ar trebui puse În practica:

-educarea si constientizarea populatiei În scopul mentinerii sau refacerii echilibrului natural;

-o mai buna colaborare Între organismele abilitate sa ia masuri de protectie a mediului si comunitatile locale, prin: informare, popularizare si implicarea acestora În actiuni concrete (sa stie cât mai multe persoane ca exista aceste valori , de ce trebuie pastrate si În ce masura acestea influenteaza calitatea vietii noastre), eventual, Înfintarea unor centre de instruire;

-stoparea taierii masive a lemnului prin actiuni de constientizare a populatiei ca pot exista si alte surse de venit, cum ar fi: dezvoltarea agroturismului si ecoturismului, continuarea si revitalizarea mestesugurilor traditionale, valorificarea produselor padurii (fructe,ciuperci plante medicinale etc.), amenajarea de mici pastravarii, valorificarea laptelui pentru produse lactate s.a.

-amenajarea unor spatii destinate petrecerii timpului liber, strict delimitate si dotate cu utilitatile necesare.

References

BIBLIOGRAFIE

Ardelean G., Beres I., Fauna de vertebrate a Maramuresului,Editura Dacia, 2000;

Dancus M., Zona etnografica Maramures, Editura Sport Turism, Bucuresti, 1986;

Dorst J., Înainte ca natura sa moara, Editura Stiintifica Bucuresti, 1970;

Filipascu Alexandru, Aspecte privind raportul om-natura În judetul Maramures, Editura Stiintifica, Bucuresti,1970;

Ghinea Lucian, Apararea naturii, Bucuresti 1978

Ghiurca Virgil, Tiberiu Valaczkai-Diamantele de Maramures-mineralogeneza si gemologie, Cluj-Napoca

Grunberg Ludwig-Axiologia si conditia umana, Bucuresti, 1972

Mac Ion- Stiinta mediului, Editura Europontic, Cluj-Napoca, 2000

Nadisan I, Tataru T, Gabor E, Mares V.-Monumente ale naturii din Maramures, Editura Sport Turism, Bucuresti, 1976

Popa Radu, Tara Maramuresului În veacul al XIV-lea, Bucuresti, 1970

*** Geografia fizica a României-vol. III

*** Monitorul oficial, România- judetul Maramures, anul V Nr. 3-4, Baia Mare 1994

*** Muntii Carpati- anul VII. Nr. 37, 2003

*** Ocrotirea naturii În Maramures-C.J. pentru cultura si arta din Maramures, Baia Mare, 1970.

*** Ocrotirea naturii maramuresene, Cluj-Napoca, 1977

*** Parcul Natural Muntii Maramuresului-Proiectul "Initiativa pentru conservarea Biodiversitatii În Maramures"-România 2002,G41

*** România pitoreasca-Anul XXXV, Nr. 383,2003

*** Tisa superioara-Proiect Finantat de Centrul Regional de Protectie a Mediului pentru Europa Centrala si de Est(sef proiect Moisei Filip)